Directiva Europeană 2006/24/EC impunea obligaţia statelor de a colecta date privind comunicaţiile electronice şi de telefonie ale cetăţenilor pentru o perioadă de cel puţin şase luni.
Directiva a fost transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Acestă lege a fost adoptată "în ciuda opoziţiei societăţii civile şi cu toate că o lege similară fusese declarată neconstituţională, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1258 din 8 octombrie 2009", arată APADOR-CH.
Legea adoptată în iunie 2012 nu a fost însă contestată la Curtea Constituţională, nici de opoziţia politică, nici de Avocatul Poporului, a precizat pentru MEDIAFAX directorul executiv al APADOR-CH Maria Andreescu.Andreescu a mai precizat că, dată fiind decizia CJUE, care este general valabilă în UE, rămâne ca statele membre să ia măsuri pentru eliminarea din legislaţie a prevederilor care transpun Directiva Big Brother.
"Cel mai uşor şi mai rezonabil ar fi ca Guvernul să iniţieze un proiect de lege care să propună abrogarea Legii 82/2012", a mai spus aceasta.
Prin decizia de marţi, CJUE a statuat că, prin impunerea păstrării datelor şi permiţând accesul autorităţilor naţionale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal. În plus, faptul că păstrarea şi utilizarea ulterioară a datelor sunt efectuate, fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat, poate da persoanelor vizate sentimentul că viaţa lor privată este obiectul unei supravegheri constante.
Admiţând că motivele care au stat la baza adoptării directivei sunt legitime, scopul urmărit fiind combaterea criminalităţii şi siguranţa publică, Curtea a constatat că legiuitorul UE a depăşit limitele impuse de respectarea principiului proporţionalităţii.
Curtea a precizat că păstrarea datelor de trafic (şi implicit directiva) reprezintă o interferenţă serioasă cu dreptul fundamental la viaţă privată statuat în articolul 7 din Carta drepturilor fundamantale a UE, mai arată APADOR-CH, precizând faptul că tratatele internaţionale de drepturile omului, deci inclusiv Carta drepturilor fundamantale a UE la care Romania este parte, au prioritate în faţa legilor interne, în conformitate cu articolul 20 din Constituţia României.
"Decizia CJUE din 8 aprilie 2014 consfinţeşte importanţa respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti pentru construcţia europeană. Solicităm Guvernului şi Parlamentului României să se alinieze acestei decizii şi să adopte de urgenţă măsurile care se impun pentru abogarea Legii nr. 82/2012 şi a celorlalte reglementări derivate din aceasta", se mai spune în comunicatul semnat de reprezentanţii APADOR-CH, Actve-Watch, Centrului pentru Jurnalism Independent, Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet şi Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor.
Realitatea.net
