Conform Protocolului, cele două partide vor susţine candidaţi unici pentru funcţiile de preşedinţi de consilii judeţene (CJ), poziţii de putere de pe care s-au ridicat celebrii baroni locali.
La rândul lor, liberalii vor arunca în luptă candidaţii în fiefurile "de dreapta". "99% dintre cei care ocupă acum cele cinci funcţii de preşedinte de CJ vor fi propuşi din nou de PNL. Nu e o regulă, dar e greu de crezut că vor fi alţi candidaţi care să obţină mai mult în sondaje. La desemnarea candidatului va conta şi câte primării are fiecare partid în acel judeţ", a declarat, pentru EVZ, vicepreşedintele PNL Relu Fenechiu.
Paritate formală
Între PSD şi PNL s-a făcut o împărţire aparent "frăţească". Din cele 41 de judeţe, PSD va desemna candidaţii în 21, iar PNL - în 20. Capitala a rămas în discuţii întrucât Marian Vanghelie s-a opus ideii candidaţilor unici. Egalitatea e doar formală, la nivel de număr de candidaţi, dar nu şi în privinţa şanselor de câştig. PSD, din alianţa cu PNL, are şanse să rămână cu cele 16 judeţe pe care le controlează şi să mai câştige 3-4. PNL are şanse la cele cinci deţinute şi mai speră la încă cinci.
PSD şi PNL şi-au împărţit "frăţeşte" şi celelalte 20 de judeţe, controlate de PDL şi UDMR. PSD a luat 5 - Iaşi, Botoşani, Neamţ, Timiş şi Bistriţa-Năsăud, iar PNL restul de 15. Dintre acestea, patru sunt fiefuri UDMR, precum Hargita şi Covasna, unde PNL nu are nicio şansă. Astfel, liberalii pot spera să mai câştige maximum cinci şi astfel să ajungă la 10. Acesta este, de altfel, şi obiectivul electoral al PNL: să depăşească PDL ca număr de funcţii.
La locale, alianţa PSD-PNL va funcţiona la nivel de judeţe şi municipii reşedinţă de judeţ. La nivelul comunelor sau oraşelor mici, alianţa va fi facultativă şi decisă punctual. Social-democraţii şi liberalii de la "talpa" partidului au libertatea să desemneze sau nu candidaţi comuni. De la "centru" s-a cerut ca alianţa să funcţioneze neapărat la nivel de judeţe.
Sursa: Evenimentul Zilei
