Există peste 100 de tipuri de neoplasm, unele cu șanse minime de vindecare.

Cancerul a ajuns principala cauză de mortalitate în lume (ucide aproape 8 milioane de oameni anual) ÅŸi se preconizează că numărul îmbolnăvirilor va creÅŸte cu 50% în următorii 20 de ani. Există peste 100 de tipuri de neoplasm, unele mai rele decât altele. Iată cele mai frecvente dar È™i pe cele mai agresive forme de boală, dar È™i semnele care le trădează.

CANCERUL DE PANCREAS

Boala milionarilor

DATE GENERALE: E cel mai agresiv cancer: doar 4% dintre pacienÅ£i supra­vieÅ£uiesc cinci ani. E cancerul care i-a răpus pe Steve Jobs, pe Patrick Swayze, ÅŸi pe deputatul Victor Surdu. Anual, sunt diagnosticate peste 200.000 de cazuri, cu o rată de mortalitate de 98%. "E întâlnit mai des la vârstnici. Peste 80% sunt depistaÅ£i în fază avansată. Între 10-30% din cei operaÅ£i supravieÅ£uiesc cinci ani", explică oncologul Florin Băcanu.
FACTORI DE RISC: Cauzele includ fumatul, alimentaÅ£ia bogată în grăsimi, diabetul ÅŸi pancreatita cronică, expunerea la pesticide.
SIMPTOME: Primele semne sunt îngălbenirea pielii ÅŸi a ochilor, urina închisă la culoare, scaune deschise la culoare, durere în capul pieptului, slăbiciune, lipsa apetitului, greaţă, pierdere bruscă în greutate. Se depistează prin teste de sânge, RMN, ecografie etc.

FICAT

Hepatite ÅŸi alcool

DATE GENERALE: Este următorul pe lista neagră, cu o rată de supravieÅ£uire de 8% pentru cinci ani. Este a treia cauză de mortalitate prin cancer în lume. Ca ÅŸi restul cancerelor digestive, frecvenÅ£a lui e în creÅŸtere.
FACTORI DE RISC: Principalii factori de risc sunt hepatitele B sau C, alcoolul, obezitatea şi excesul de fier din ficat. Şi contraceptivele orale sunt incriminate. E mai frecvent la bărbaţii peste 60 de ani.
SEMNE: Primele simptome includ scădere bruscă ÅŸi neaÅŸteptată în greutate, durere în zona dreaptă superioară a abdomenului, pierderea poftei de mâncare, balonare, oboseală excesivă, greaţă sau vomă, febră ÅŸi icter.
DIAGNOSTIC: Se depistează prin teste de sânge, tomografie computerizată, ecografie ÅŸi biopsie. Extirparea tumorii ÅŸi transplantul de ficat poate vindeca boala.

PLÄ‚MÂNI

Molima fumătorilor

DATE GENERALE: Cancerul pulmonar are o rată de supravieÅ£uire de 2-10% pentru cinci ani ÅŸi provoacă cele mai multe decese în lume, mai multe decât cele datorate cancerului la sân ÅŸi de prostată la un loc. Principala cauză e fumatul.
SIMPTOME: Se diagnostichează, de regulă, în metastaze. E posibil ca tumora să nu aibă simptome în zona pieptului. "Este bine să vă faceÅ£i o radiografie dacă aveÅ£i următoarele simptome: tuse, spută cu sânge, durere în capul pieptului, dispnee, pneumonii sau bronÅŸite repetate, oboseală, lipsa apetitului, scădere inexplicabilă în greutate, răguÅŸeală, transpiraÅ£ii ale feÅ£ei ÅŸi gâtului", explică pneumologul Magdalena Ciobanu.
DIAGNOSTIC: În cazul în care nu este răspândit în organism, tumora e îndepărtată chirurgical. Dacă boala e extinsă, sunt indicate radioterapia sau chimioterapia.

ESOFAG

Durere la înghiÅ£ire

DATE GENERALE: Doar 13% dintre pacienÅ£ii diagnosticaÅ£i cu cancer esofagian trăiesc cinci ani. Boala e mai frecventă la bărbaÅ£i. Evoluează rapid, iar prognosticul e nefavorabil din cauza prezentării târzii la doctor.
FACTORI DE RISC: Fumatul, consumul de alcool ÅŸi prezenÅ£a esogafului Barrett (o afecÅ£iune care poate fi cauzată de refluxul gastric-în­toarcerea mâncării din stomac pe gât) pot determina apariÅ£ia bolii.
SIMPTOME: Cele mai frecvente semne sunt durerea la înghiÅ£ire (chiar ÅŸi în cazul lichidelor) ÅŸi pierderea în greutate, răguÅŸeală ÅŸi tuse, indigestie ÅŸi arsuri la stomac, simptome destul de vagi.
DIAGNOSTIC: Se poate depista prin radiografii toracale, tranzit baritat (o serie de radiografii ale esofagului şi stomacului, după ce pacientul bea un lichid cu bariu), endoscopie şi biopsie.

STOMAC

Balonări dese

DATE GENERALE: Un sfert dintre bolnavi trăiesc cinci ani. E al cincilea ca rată de mortalitate în România ÅŸi a doua cauză de deces prin cancer în lume. Apare mai des la bărbaÅ£i, după 70 de ani.
FACTORI DE RISC: AlimentaÅ£ia bogată în produse conservate prin uscare sau fum, excesul de sare ÅŸi nitriÅ£i (din mezeluri), dieta săracă în fibre ÅŸi în seleniu (surse: peÅŸte, ouă, dovleac) , infecÅ£ia cu Helicobacter pylori, dar ÅŸi antecedentele în familie (risc triplu) sunt cei mai importanÅ£i factori de risc. Grupa de sânge A ÅŸi familiile cu polipi în tractul digestiv au risc crescut.
SIMPTOME: Primele semne care îl trădează sunt senzaÅ£ia de balonare imediat după masă, greaţă ÅŸi vomă, arsuri la stomac, sânge în scaun, icter, umflarea abdomenului, durere la înghiÅ£ire, pierdere în greutate inexplicabilă. E depistat prin examen cu bariu ÅŸi endoscopie.

TOPUL CELOR MAI "CUMINÅ¢I" CANCERE

PROSTATÄ‚

Urinări dese şi slabe

DATE GENERALE: Are o rată de supravieÅ£uire de 99% pentru cinci ani. Majoritatea cazurilor sunt diag­nosticate la bărbaÅ£i peste 65 de ani.
FACTORI DE RISC: Consumul de carne roşie şi alte grăsimi animale este un factor favorizant.
SIMPTOME: Nevoia de a urina frecvent, în special noaptea, dificultăţi în pornirea ÅŸi oprirea fluxului urinar, un jet urinar slab, o senzaÅ£ie de arsură în timpul micÅ£iunii sau ejaculării, prezenÅ£a sângelui în urină sau spermă. În stadiu avansat apare durere surdă sau amorÅ£eală la nivelul pelvisului ÅŸi lombar.
DIAGNOSTIC: "Poate fi diagnosticat prin tuÅŸeu rectal ÅŸi printr-un test de sânge pentru a detecta o substanţă secretată de prostată numită antigen specific prostatei (PSA). Diagnosticul e confirmat prin biopsie", explică urologul Dan Mischianu, de la Spitalul Militar din Capitală.

TIROIDÄ‚

Radiaţii, lipsă de iod

DATE GENERALE: Cancerul tiroidian are o rată de supravieţuire pentru cinci ani de 96%. E o formă rară de cancer, iar majoritatea cazurilor evoluează bine deoarece se detectează timpuriu şi se tratează eficient.
FACTORI DE RISC: Cei expuÅŸi la multiple iradieri, atât în mediu, cât ÅŸi prin terapii medicale, au un risc mai mare să facă acest cancer. La fel ÅŸi cei cu o dietă săracă în iod. O radiografie dentară nu va pune probleme, însă iradierea masivă a capului, gâtului sau toracelui în timpul copilăriei, da.
SIMPTOME: Principalele semne sunt creÅŸterea în volum a gâtului sau a urechilor uneori, dificultate la înghiÅ£ire, respiraÅ£ie greoaie, răgu­ÅŸeală ÅŸi tuse continuă în afara răcelii. Dacă detectaÅ£i un nodul la gât prezentaÅ£i-vă la medic. Eventualele modificări ale glandei tiroide se pot vedea la ecografie sau tomografie.

TESTICULE

 

La vârstă mijlocie!

DATE GENERALE: Cancerul la testicule are o rată de supravieÅ£uire pentru cinci ani de 95%. Afectează mai ales bărbaÅ£ii de vârstă mijlocie.
FACTORI DE RISC: testiculul “ne­co­borât(un testicul nu descinde nor­mal din abdomen în scrot), infertilitate ÅŸi antecedentele familiale.
SIMPTOME: Primele semne sunt tumefierea unuia sau ambelor testicule, senzaÅ£ia de greutate în scrot ÅŸi de jenă dureroasă în partea inferioară a abdomenului, în zona inghinală sau în partea inferioară a spatelui. Simptomele tardive cuprind dureri difuze la nivelul inferior al spatelui ÅŸi abdomenului, astenie, transpiraÅ£ii excesive, lipsă de aer, cefalee ÅŸi confuzie.
DIAGNOSTIC: Cele mai multe anomalii sunt descoperite la autoexaminare. Dacă suspectează cancerul, medicul va cere ecografia testiculară ÅŸi teste de sânge (markeri tumorali).

MELANOM

Aluniţe suspecte

DATE GENERALE: PacienÅ£ii cu melanom au o rată de supravieÅ£uire pentru cinci ani între 85-90%. IncidenÅ£a lui e în creÅŸtere, iar, în stadii avansate, e nimicitor.
FACTORI DE RISC ÅžI SIMPTOME: "Cele mai frecvente cauze sunt expunerea la radiaÅ£ii ultraviolete între 10.00-15.00, istoricul de arsuri solare ÅŸi aluniÅ£ele atipice. Primul semnal de alarmă e modificarea dimensiunii formei sau culorii unei aluniÅ£e sau altor semne (cum sunt cele din naÅŸtere)", explică medicul dermatolog Oana Clătici. AluniÅ£ele normale sunt plate ÅŸi au o formă simetrică ÅŸi regulată. Cele suspecte sunt asimetrice, au amestecuri de culori ÅŸi evoluează: se inflamează, îÅŸi schimbă culoarea, provoacă mâncarimi ÅŸi dureri.
DIAGNOSTIC: Medicul poate depista boala la un examen al pielii. Diagnosticul e confirmat de biopsie cutanată.

MAMAR

Examinări lunare

DATE GENERALE: Este cel mai frecvent tip de cancer la femei, ucigând anual peste 700.000, în întreaga lume. Bolnavele ating pragul de cinci ani în mai mult de 86% din cazuri. TotuÅŸi, în pofida progreselor de diagnosticare ÅŸi tratament, reprezintă principala cauză de deces la femei în Europa ÅŸi SUA, pentru că încă este descoperit târziu.
SIMPTOME: Pentru a-l depista precoce, este suficient să vă autoexaminaÅ£i sânii lunar. "Unul din zece noduli sunt maligni. Se poate stabili natura tumorii prin mamografie, ecografie mamară, rezonanţă magnetică nucleară (poate fi mai exactă decât mamografia în detectarea Å£esuturilor moi), iar diagnosticul este confirmat prin biopsie", explică oncologul Florin Băcanu. CreÅŸterea în greutate după 60 de ani ÅŸi consumul de alcool sunt factori de risc.

MAXIME 

Cea mai mare rată de mortalitate, cancerul la plămâni ÅŸi cel al tubului digestiv

Dincolo de rata de su­pravieÅ£uire stabilită pentru cinci ani, speranÅ£a de viaţă variază de la un bolnav la altul. Anumite cancere au rate de mortalitate ridicate, pentru că sunt ÅŸi mai frecvente, dar sunt depistate ÅŸi în stadii avansate, din cauza simptomelor destul de vagi. Este vorba de cancerele tubului digestiv (de colon, de stomac, esofag, pancreas ÅŸi ficat), de cel pulmonar, dar ÅŸi de cel la sân, care ucide cele mai multe femei în lume.

TotuÅŸi, anumite tipuri de cancer se pot trata mai uÅŸor decât altele, dacă sunt descoperite din timp, în stadiul I. "Este vorba de cancerul de prostată, la testicule, la sân ÅŸi la colon. De altfel, există terapii inteligente, Å£intite, pentru cancerul de colon, hepatic, la sân, pulmonar ÅŸi renal. Sunt 15-16 astfel de terapii în Å£ară ÅŸi se dau doar cu aprobare, atât în stadiul I, dacă genele sunt agresive, cât ÅŸi în stadii avansate", precizează oncologul Florin Băcanu.

De ce recidivează cancerul după ce "te vindeci"

Cancerele descoperite în stadii avansate au cele mai mari riscuri de recidivă. "Una este să scoÅ£i o rădăcină de câÅ£iva centimetri, ÅŸi alta e să scoÅ£i una de doi metri. PoÅ£i fi sigur că ai scos tot? AÅŸa este ÅŸi la tumori. În cazul celor mari, există riscul ca celulele canceroase să se fi răspândit deja în jurul Å£esutului fără să-Å£i dai seama. De altfel, anumite gene agresive fac ca ÅŸi în stadiul I de boală, anumite celule să migreze repede în Å£esuturi, în sânge. Åži atunci crezi că ai făcut pacientul bine ÅŸi, după câÅ£iva ani… Cam 25% din pacientele cu cancer la sân se întorc peste câÅ£iva ani cu metastaze osoase", atrage atenÅ£ia medicul.

De altfel, cele mai dureroase cancere sunt cel osos sau metastazele osoase (stadii avansate ale cancerului de prostată, mamar şi pulmonar) şi cancerul sistemului nervos.

Cum afli dacă moşteneşti boala de la rude

Anumite tipuri de boală se moÅŸtenesc de la rude. Pentru cancerul la sân ÅŸi ovarian, moÅŸ­tenirea genetică are o pondere de 10-15%, iar pentru cel de colon, de 5%. Un alt tip de cancer cu o componentă genetică este cel renal, însă riscurile de transmitere sunt mai mici. "Dacă aÅ£i avut în familie fumători care au murit de cancer pulmonar ÅŸi sunteÅ£i fumător, riscul creÅŸte", precizează oncologul.

Analizele genetice pot depista mai multe tipuri de cancer, printre care cel mamar, ovarian, pulmonar. Testele se recomandă în cazul în care o persoană are două sau trei rude de gradul I ÅŸi II care au suferit de cancer la sân sau ovarian, pe linie feminină, sau de cancer de colon pe linie masculină, ÅŸi asta înainte de apariÅ£ia simptomelor.

"Dacă sunteÅ£i urmaÅŸi ai unor persoane care au suferit de cancer de tub digestiv (până la trei generaÅ£ii), este posibil să aveÅ£i o polipoză familială, pentru care există un risc de 60-70% să se transforme în cancer", explică oncologul Florin Băcanu.

"Cancerul de prostată, la testicule, la sân ÅŸi la colon se vindecă mai uÅŸor, mai ales că există ÅŸi terapii Å£intite",
Florin Băcanu, medic oncolog.

SURSA: AICI
 



 

CITEȘTE ȘI: "Povești la cafea: Așa-i că vi se face dor? "