Iata cateva reguli ca sa tii post ca la manastire in Postul Pastelui
Se respecta toate dezlegarile, asa ca in zilele de peste se mananca numai peste.
Uleiul se consuma cu multa chibzuinta in post, fiind zile in care mancarea se face fara ulei.
Se consuma alimente de sezon.
In Postul Pastelui temelia alimentatiei o reprezinta cartofii, fasolea, ciupercile (si proaspete, si uscate), nuca, maslinele, legumele care au putut fi pastrate peste iarna (morcovii, ceapa, telina, varza, inclusiv cea murata).
La toate acestea se adauga faina de porumb si cea de grau, pentru ca deseori painea se face la fata locului.
In completare vin gemurile si dulceturile, dar si tocanitele de legume si zacusca pregatite din toamna special pentru perioada Postului Pastelui.
O categoria aparte de alimente incluse in meniul de post este cea a trufandalelor. Pe aceasta lista se afla urzicile, spanacul nou, salata, untisorul si stevia, ceapa si usturoiul nou, leurda si verdeturile aromate.
In camara, la manastire, se mai gasesc special pentru aceasta perioada din an puse bine deoparte: bulion si pasta de rosii, compoturi, dar si mere si struguri pastrati in beci de toamna trecuta.
In primul rand nu exista nici o masa de pranz fara ciorba sau bors. Acestea sunt facute cu fasole, ciuperci si cartofi. Despre ciorba de ciuperci se spune ca este la fel de buna ca si ciorba de burta, numai ca nu are smantana. Borsul de cartofi, cu bors facut in casa si cu multa verdeata (marar si patrunjel), este o nebunie. In plus este plin de minerale si vitamine.
Urmeaza mancarea de fasole scazuta bine si cea de cartofi. Secretul lor este ca se pune ceapa multa, foarte multa, completata cu morcovi si telina.
Mancarea prinde culoare cu pasta de rosii, iar aroma vine din verdeturile adaugate din belsug. In manastire nu se da nimeni in laturi de la ardei iuti si nici de la a pune piper in mancare, iar iuteala da gust si bucurie de a manca. Mancarurile sunt insotite de mamaliga moale sau de paine de casa.
Mancarurile de ciuperci sunt la ordinea zilei. Se fac tocanite si ciulamale cu faina, subtiate cu apa in care au fiert ciupercile. Mancarurile cu ciuperci se imprietensc bine cu usturoi din belsug, tocanitele cu multa ceapa si verdeata, iar ciulamaua cu mamaliguta.
Mai avem o categorie, poate cea mai placuta dupa perioada de iarna, in care am dus dorul verdeturilor.
Categoria cuprinde de la urzici la leurda, de la spanac la loboda. Toate sunt adaugate din belsug in ciorbele de zarzavat, dar sunt si temelie pentru mancarurile verzi cu sau fara orez, cu sau fara sos.
Frunzele se inabusa in putin ulei se amesteca cu ceapa calita, cu usturori, verdeturi si se indulcesc cu pasta de tomate. Se pot adauga masline sau boabe de fasole. Mancarea verde este bucurie in manastire si da energie in timpul perioadei din Postul Pastelui. Toate verdeturile se pot combina cu orez, dupa cum orezul este de baza alaturi de legume sau ciuperci, dar si alaturi de masline. Chiar asa. Cand ai mancat ultima data pilaf cu masline?
Verdeturile calite si scazute bine, sarate si piparate sunt umplutura in placinte cu foaie simpla, cu drojdie sau se aseaza in straturi groase intre paturi de mamaliga. Dupa ce trec prin cuptor sunt delicioase.
Dulciurile nu lipsesc. Se fac copturi, gogosi si placinte cu nuca, gem si mere, se coc mere indesate cu nuca si indulcite cu miere. Se manaca paine de casa cu dulceata si gem. Mai sunt pe masa si prune uscate, simple sau imbrobodite in aluat cu cartofi.
Se mai mananca in manastire in perioadele de post taietei de casa (fara ou) tavaliti prin nuca si indulciti cu miere, dupa modelul mucenicilor, dar si placinte cu nuca care seamana cu baclavalele.
In perioadele de post nu se manaca niciodata in manastire pateu vegetal, carne din soia sau alte minuni care ne invadeaza pe noi in aceste perioade.
sursa: femeia.ro
