Mandatele de deputat ÅŸi de senator vor fi atribuite de birourile electorale de circumscripÅ£ie, potrivit voturilor obÅ£inute de candidaÅ£i ÅŸi Å£inându-se cont, în unele cazuri, de rezultatele formaÅ£iunilor politice din care fac parte.
Pentru a câÅŸtiga mandatul în prima etapă, un candidat trebuie să obÅ£ină majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul în care a candidat (50 la sută plus 1).
În această etapă, mandatul este atribuit în sistem majoritar uninominal, adică vor primi mandate candidaÅ£ii din colegiul uninominal care obÅ£in majoritatea voturilor în acest colegiu.
Legea nu permite, însă, ca un candidat care a îndeplinit această condiÅ£ie să primească un mandat de deputat sau de senator dacă partidul din care face parte nu a strâns cel puÅ£in 5 la sută din voturile valabil exprimate la nivel naÅ£ional pentru toate partidele. Dacă respectivul candidat a fost propus de o alianţă, aceasta trebuie să strângă 8 la sută din voturile valabil exprimate la nivel naÅ£ional.
Prevederile din legea electorală reglementează ÅŸi "pragul alternativ", ce va permite unui partid care nu a obÅ£inut 5 la sută să fie totuÅŸi reprezentat în Parlament.
Partidul va atinge pragul alternativ dacă, în ÅŸase colegii de deputat ÅŸi în trei colegii de senator, candidaÅ£ii săi vor obÅ£ine cele mai multe voturi, fără să existe cerinÅ£a ca aceÅŸtia să primească 50 la sută plus 1 din voturile valabil exprimate.
Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, condiÅ£ia obÅ£inerii a ÅŸase colegii uninominale pentru Cameră ÅŸi trei pentru Senat se consideră îndeplinită indiferent dacă s-a obÅ£inut sau nu majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care candidatul s-a clasat pe primul loc.
Dacă organizaÅ£iile aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale au propus un singur candidat la nivel naÅ£ional, iar acesta a adunat cel puÅ£in 10 la sută din coeficientul electoral la nivel naÅ£ional, mandatul de deputat se acordă în colegiul uninominal în care candidatul organizaÅ£iei respective a obÅ£inut cel mai mare numâr de voturi.
În acest caz, BEC a mai stabilit că, în caz egalitate de voturi în cadrul unui colegiu uninominal, între candidaÅ£ii a doi sau mai mulÅ£i competitori electorali, toÅ£i candidaÅ£ii vor fi consideraÅ£i a fi clasaÅ£i pe prima poziÅ£ie.
O altă operaÅ£ie electorală este aceea în care mandatele sunt repartizate proporÅ£ional uninominal. Această etapă se desfăşoară la două niveluri, în circumscripÅ£ie (judeÅ£, Municipiul BucureÅŸti ÅŸi CircumscripÅ£ia pentru românii din străinătate) ÅŸi la nivel naÅ£ional.
Astfel, la nivel de judeÅ£, biroul electoral de circumscripÅ£ie calculează, în funcÅ£ie de coeficientul electoral ÅŸi de voturile primite de un partid în acea diviziune administrativ-teritorială, separat, câte mandate de deputat ÅŸi câte mandate de senator se cuvin respectivului partid.
Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripÅ£ii ÅŸi se calculează raportând numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul ÅŸi independenÅ£ii care au câÅŸtigat mandate la numărul de locuri în Parlament ce revin respectivului judeÅ£. Altfel spus, coeficientul electoral arată câte voturi trebuie să câÅŸtige un partid pentru un mandat în Legislativ.
TotuÅŸi, la acest nivel, împărÅ£irile prevăzute de lege nu vor putea da, întotdeauna, mandate întregi pentru partide, rezultând aÅŸa-numitele "resturi". Aceste resturi de voturi ÅŸi de mandate, precum ÅŸi voturile exprimate pentru partidele care nu au trecut pragul electoral ÅŸi pentru independenÅ£ii care nu au obÅ£inut majoritatea voturilor în colegiul unde au candidat vor fi folosite în a doua etapă de repartizare a mandatelor, care are loc la Biroul Electoral Central.
Aici, resturile de voturi din toate circumscripÅ£iile sunt însumate, o operaÅ£ie similară fiind făcută ÅŸi în cazul mandatelor. În acest moment intervine cea mai complexă procedură de repartizare a mandatelor, etapă care presupune calcule menite să stabilească matematic câte mandate revin fiecărui partid ÅŸi în ce judeÅ£e respectiva formaÅ£iune politică va beneficia de aceste mandate.
Astfel, adunând resturile de voturi ÅŸi de mandate, BEC stabileÅŸte, potrivit sistemului proporÅ£ional ÅŸi folosind sistemul d`Hondt, câte mandate revin fiecărui partid la nivel naÅ£ional, prin redistribuire. În continuare, BEC trebuie să stabilească în ce colegii vor fi atribuite aceste mandate.
Sse fac două liste cu competitorii politici cărora li se cuvin mandate - o listă la nivel de circumscripÅ£ie ÅŸi una la nivel naÅ£ional, ambele în ordine descrescătoare, în funcÅ£ie de resturile de voturi ale partidului la nivelul circumscripÅ£iei, de "resturile" de la nivelul ţării ÅŸi de numărul de mandate ce se cuvin acelei formaÅ£iuni politice.
Dacă primul pe lista ordonată pe Å£ară este, de exemplu, partidul "X", potrivit voturilor din circumscripÅ£ia Alba, în funcÅ£ie de repartitorul acestei circumscripÅ£ii ÅŸi de numărul de mandate care au rămas de repartizat în circumscripÅ£ia electorală respectivă, acest partid va primi mandate suplimentare în acest judeÅ£.
Legea prevede că, în cazul în care aceste calcule matematice duc la situaÅ£ii de balotaj, să fie folosit ca element de departajare numărul de candidaturi propuse de partid în circumscripÅ£ia respectivă ÅŸi, dacă nici acest criteriu nu rezolvă problema, repartizarea mandatului să fie făcută după negocierea între partide sau, în cele din urmă, prin tragere la sorÅ£i făcută de BEC.
Aceste mandate repartizate de BEC vor fi cumulate la nivelul circumscripÅ£iilor electorale cu mandatele repartizate deja partidului în prima etapă de repartizare a mandatelor.
Din acest moment, va începe a doua etapă de atribuire a mandatelor de senator ÅŸi deputat.
În acestă etapă, biroul electoral de circumscripÅ£ie va alcătui o listă a candidaÅ£ilor partidelor care au trecut pragul electoral dar care nu au obÅ£inut majoritatea voturilor în colegiul lor ÅŸi, deci, nu au primit mandat în prima etapă de atribuire a mandatelor. Din listă vor face parte ÅŸi candidaÅ£ii în ale căror colegii s-au atribuit deja mandate, aceÅŸtia fiind "săriÅ£i", însă, în această etapă de atribuire de mandate.
Lista va fi alcătuită în ordinea descrescătoare în funcÅ£ie de numărul de voturi obÅ£inut de candidat raportat la coeficientul electoral al circumscripÅ£iei.
Departajarea între doi sau mai mulÅ£i candidaÅ£i care au obÅ£inut rezultate identice în urma operaÅ£iunilor efectuate se face pe baza voturilor valabil exprimate sau, în caz de egalitate, în funcÅ£ie de poziÅ£iile înregistrate la nivelul secÅ£iilor de votare.
Dacă, de exemplu, un partid va avea dreptul, potrivit calculelor făcute în cele două etape de repartizare a mandatelor, la cinci mandate în circumscripÅ£ia Alba, iar în acest judeÅ£ doi candidaÅ£i au obÅ£inut în colegiile lor majoritatea voturilor exprimate ÅŸi le-a fost atribuit mandat în prima etapă, partidul respectiv va mai avea de primit în acest judeÅ£ doar trei mandate, care vor fi acordate candidaÅ£ilor din lista menÅ£ionată anterior.
Mandatele vor fi atribuite, în ordine, candidaÅ£ilor din listă, fiind "săriÅ£i" cei în al căror colegiu s-a acordat deja mandat ÅŸi candidaÅ£ii care aparÅ£in unor partide ale căror mandate din circumscripÅ£ie au fost deja epuizate. În acest sens, din lista ordonată vor primi mandate cei mai bine clasaÅ£i în limita mandatelor ce se cuvin partidului din care fac parte.
Astfel, s-ar putea ajunge la situaÅ£ia ca un candidat care a obÅ£inut cel mai bun scor din circumscripÅ£ie să nu primească mandat deoarece a candidat ca independent ÅŸi a obÅ£inut 49 la sută din voturile exprimate în colegiu. La fel se va întâmpla ÅŸi cu un candidat care ar câÅŸtiga, cu 99 la sută din voturi, alegerile din colegiul său dacă partidul pe care îl reprezintă nu va atinge pragul electoral la nivel naÅ£ional.
Într-o situaÅ£ie similară s-ar putea afla un candidat care a obÅ£inut, de exemplu, 47 la sută din voturile exprimate în colegiu, dar a fost surclasat de doi colegi de-ai săi de partid, care au, fiecare, 48 la sută din voturi în colegiile în care au candidat ÅŸi deci vor adjudeca înaintea sa cele două mandate care revin în circumscripÅ£ie partidului din care fac parte.
De asemenea, un candidat care a primit 49 la sută din voturile alegătorilor într-un colegiu dar a pierdut mandatul în favoarea unuia care a strâns 51 la sută din voturi în acelaÅŸi colegiu va fi "sărit" la atribuirea de mandate în acestă etapă.
Pentru acesta rămâne ÅŸansa ca, odată atribuite toate mandatele corespunzătoare circumscripÅ£iei, partidul să mai aibă dreptul, în urma redistribuirii, la mandate suplimentare. Astfel, numărul de mandate ce se cuvin circumscripÅ£iei vor fi suplimentate, prin derogare de la prevederea că în fiecare colegiu se atribuie un singur mandat
În acest fel, se poate ajunge la situaÅ£ia ca numărul parlamentarilor care reprezintă un judeÅ£ să fie mai mare decât i se cuvenea Å£inând cont de norma de reprezentare, iar un colegiu să fie reprezentat de doi parlamentari ÅŸi nu doar de unul, aÅŸa cum prevede legea.
Legea stabileÅŸte că alegătorii dintr-un colegiu vor fi reprezentaÅ£i doar de un candidat din colegiul respectiv, indiferent dacă acesta va fi ales în sistem majoritar sau proporÅ£ional, respectiv dacă va întruni majoritatea voturilor sau va primi mandat folosindu-se ÅŸi de rezultatelor obÅ£inute de partidul său în circumscripÅ£ie.
O altă derogare de la lege se face ÅŸi în cazul candidaÅ£ilor organizaÅ£iilor cetăţenilor aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale. Legea permite unui astfel de candidat să nu candideze într-un singur colegiu uninominal, ci în toate colegiile de deputat, putând astfel să strângă voturi din toate circumscripÅ£iile electorale. AceÅŸti candidaÅ£i privilegiaÅ£i trebuie să strângă doar 10 la sută din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe Å£ară pentru alegerea unui deputat, ei nu vor reprezenta în Parlament un anume colegiu, iar mandatele acestora se adaugă mandatelor calculate în funcÅ£ie de populaÅ£ia fiecărui judeÅ£ ÅŸi a normei de reprezentare.
Sursa: Mediafax.ro
