Consumarea alimentelor falsificate reprezintă un adevărat pericol pentru sănătate. Un aliment este contrafăcut dacă un ingredient din compoziţia lui a fost eliminat parţial sau total sau dacă i s-au adăugat diverse substanţe pentru aspect, greutate ori volum.
Însă alimente falsificate sunt ÅŸi cele "îmbogăţite" cu mai mulÅ£i aditivi decât este permis.
Mai mult şorici, mai puţină carne
Aditivii alimentari sau controversatele E-uri menÅ£in aspectul "proaspăt" al mezelurilor cu până la trei ori mai mult faţă de acum zece ani.
Gustul este ÅŸi el schimbat. Celebrul salam de Victoria, cu bucăţile de carne generoase, a fost dat uitării. În locul lui consumăm mezeluri pe bază de carne dezosată mecanic (MDM), cu valoare biologică scăzută.
Cu alte cuvinte, mâncăm salamuri care conÅ£in mult ÅŸorici, zgârci, fragmente de os, cartilagii, tendoane, piele ÅŸi mai puÅ£ină carne.
Proteina din carne se înlocuieÅŸte frecvent cu proteină vegetală, de regulă soia, sau prin adaos de ingrediente ÅŸi aditivi, apă, amidon, polifosfaÅ£i, sare, azotaÅ£i/azotiÅ£i.
Făina dă "culoare" lactatelor
Produsele lactate se pot falsifica foarte uÅŸor. Cel mai adesea, se extrage grăsimea din lapte ÅŸi se înlocuieÅŸte cu untură de porc, ulei, margarină ÅŸi, uneori, cu uleiuri petroliere parafinice ÅŸi minerale.
Laptele poate fi uÅŸor falsificat cu amidon ÅŸi făină de grâu, deoarece acestea nu-i modifică însuÅŸirile senzoriale.
Bine de ÅŸtiut: Dacă laptele se poate dilua în cantităţi mari de apă ÅŸi dacă are o culoare albăstruie, este foarte posibil să fie contrafăcut.
Mierea contrafăcută nu se zahariseşte
Dr. Corina Zugravu, specialist în nutriÅ£ie ÅŸi igienă alimentară, ne-a dat câteva exemple de metode de falsificare a alimentelor.
* doar mierea de albine naturală se zahariseÅŸte. În rest, se poate "dilua" cu sirop de porumb sau se poate face din sirop cu aromă de tei.
* laptele de oaie sau de capră e mai scump, dar dacă se adaugă ÅŸi lapte de vacă, preÅ£ul lui scade. AcelaÅŸi lucru ÅŸi la brânza de oaie.
* untul se poate "dilua" cu ulei de palmier sau cu seu vegetal;
* la cafea se pune mai mult nechezol (surogat de cafea cu îndulcitori) ÅŸi mai puÅ£ină cafea.
* în făina de cozonac se adaugă făină de orz sau de ovăz, mai ieftine sau parÅ£ial, ÅŸi cu făină de grâu de calitate slabă. Rezultatul: cozonacul nu creÅŸte.
* uleiurile de măsline pot fi amestecate cu uleiuri de floarea-soarelui; astfel se obţine un produs ieftin care se poate vinde scump.
* vinurile sunt cel mai des contrafăcute. Iei un vin acrit de proastă calitate, îi pui zahăr ÅŸi arome ÅŸi-l vinzi mai scump. La fel ÅŸi pentru băuturile distilate.
Ca să fim siguri că uleiul de măsline e de calitate, trebuie să fie menţionat pe etichetă:
1. presat sau obţinut numai prin metode fizico-chimice de presare, la rece;
2. aciditate mai mică de 0.8%.
Acesta e un indicator foarte important, prin urmare dacă nu este trecută, nu pot să am încredere că produsul este autentic.
Din păcate, doar în laborator se poate vedea dacă în uleiul aÅŸa-zis de măsline s-au adăugat ÅŸi alte uleiuri, dacă l-au presat la rece, dacă l-au extras cu solvent, adică cu benzină sau hexan.
Citeste material complet
