Legislaţia românească şi europeană prevede ca averile persoanelor fără moştenitori să treacă în proprietatea autorităţilor locale, după moartea proprietarilor. În mai puţin de doi ani de la deschiderea moştenirii, statul pune stăpânire pe bunurile proprietarului fără moştenitori, potrivit legislaţiei în vigoare.

Ce se întâmplă cu bunurile persoanelor fără moştenitori, după ce au decedat

Răspunsul scurt: bunurile trec în proprietatea statului.

"Dacă nu sunt moştenitori legali sau testamentari, moştenirea este vacantă", se arată în alineatul 1, articolul 1.135 din Noul Cod Civil.

În cazul în care proprietarul a lăsat moştenire doar o parte din averea sa, restul bunurilor trec, de asemenea, în proprietatea statului la moartea proprietarului.

"Dacă prin legat s-a atribuit numai o parte a moştenirii şi nu există moştenitori legali ori vocaţia acestora a fost restrânsă ca efect al testamentului lăsat de defunct, partea din moştenire rămasă neatribuită este vacantă", conform alineatului 2, articolul 1.135 din Noul Cod Civil.
 
Cum ajung bunurile personelor fără moştenitori în proprietatea statului

"Dacă în termen de un an şi şase luni de la deschiderea moştenirii nu s-a înfăţişat niciun succesibil (adică persoană cu drept de moştenire), notarul, la cererea oricărei persoane interesate, îi va soma pe toţi succesibilii, printr-o publicaţie făcută la locul deschiderii moştenirii, la locul unde se află imobilele din patrimoniul succesoral, precum şi într-un ziar de largă circulaţie, pe cheltuiala moştenirii, să se înfăţişeze la biroul său în termen de cel mult două luni de la publicare", potrivit alineatului 1, articolul 1.137 din Noul Cod Civil.

Mai departe, dacă niciun succesibil nu se prezintă în termenul fixat în publicaţie, notarul va constata că moştenirea este vacantă, se arată în alineatul 2, al aceluiaşi articol din Noul Cod Civil.

Notarul a constatat că moştenirea e vacantă. Cui revine moştenirea

În Noul Cod Civil se arată că "moştenirile vacante revin comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii şi intră în domeniul lor privat", în articolul 1.138.

Autoritatea locală, stăpână peste moştenirea bătrânilor fără moştenitori

Comuna, oraşul sau, după caz, municipiul intră în stăpânirea de fapt a moştenirii de îndată ce toţi succesibilii cunoscuţi au renunţat la moştenire ori, la împlinirea termenului prevăzut la articolul 1.137, dacă niciun moştenitor nu este cunoscut. Moştenirea se dobândeşte retroactiv de la data deschiderii sale, potrivit articolului 1.139 din Noul Cod Civil.

"Noul Cod Civil reglementează o procedură specială ce implică notarul public competent de la locul deschiderii succesiunii şi comuna/oraşul/municipiul ce urmează a colecta moştenirea vacantă prin includerea bunurilor moştenite în domeniul privat", a explicat pentru ECONOMICA.NET Georgiana Trandafir.

Dacă apar moştenitori după ce statul a pus stăpânire pe moştenire, ei vor solicita în instanţă restituirea proprietăţii.

Noul Cod Civil pevede ca în situaţia în care s-a constatat vacanţa moştenirii, dar există moştenitori, aceştia pot exercita petiţia de ereditate împotriva comunei, oraşului sau, după caz, municipiului (articolul 1.140).

Petiţia de ereditate este acţiunea prin care un moştenitor cere instanţei de judecată recunoaşterea titlului de moştenitor şi obligarea celui în posesia căruia se află bunurile succesorale, în acest caz-statul, la restituirea lor.

E important de precizat că în afară de prevederile din Noul Cod Civil, moştenirea vacantă mai poate fi reglementată şi la nivel local, prin hotărâre de consiliu.

Citeste mai mult pe Economica.net