Epidemia de coronavirus a apărut în România în momentul în care peste jumătate din români nu aveau rezerve pentru a supraviețui decât pentru o lună, iar 44% dintre români nu puteau face faţă unor cheltuieli financiare neaşteptate.
La finele anului 2019, unul din trei (32%) locuitori ai Uniunii Europene nu putea face faţă unor cheltuielii financiare neaşteptate, precum costul unei intervenţii chirugicale, o înmormântare, înlocuirea unui automobil sau a unei maşini de spălat, arată datele publicate de Eurostat.
Ponderea persoanelor, în rândul statelor membre UE, care nu pot face faţă unor cheltuieli financiare neaşteptate este cea mai mare în Croaţia (52%), urmată de Letonia (50%), Grecia şi Cipru (ambele cu 48%), Lituania (47%) şi România (44%).
La polul opus, mai puţin de un sfert dintre locuitori nu pot face faţă unor unor cheltuieli financiare neaşteptate în ţări precum Danemarca (23%), Cehia şi Olanda (ambele cu 22%), Luxemburg, Austria şi Suedia (toate cu 20%) şi Malta (15%).
Dar, după ce în anul 2012, Eurostat subliniază că a atins un vârf de 40%, ponderea celor care nu pot face faţă unor cheltuieli financiare neaşteptate s-a redus în ultimii ani. În continuare, însă, cele mai mari ponderi se înregistrează în rândul gospodăriilor compuse dintr-o singură persoană, 40% din cei necăsătoriţi neputând face faţă unor cheltuieli financiare neaşteptate şi, în particular, 56% din persoanele necăsătorite cu copii.
Ponderi mai mari se înregistrează de asemenea în rândul femeilor necăsătorite (43%), decât în rândul bărbaţilor necăsătoriţi (36%).
În contrast, cele mai mici ponderi se înregistrează în gospodăriile cu doi adulţi, doar 25% din acestea nu puteau face faţă unor cheltuieli financiare neaşteptate, o pondere care creşte la 28% în cazul gospodăriilor cu doi adulţi şi un copil dependent şi la 26% pentru cele cu doi copii dependenţi.
Iar în rândul tuturor tipurilor de gospodării, ponderea celor care nu puteau face faţă unor cheltuieli financiare neaşteptate este cea mai redusă, (24%), în cazul gospodăriilor cu doi adulţi, dintre care unul are vârsta de cel puţin 64 de ani.