Premisa fundamentală de la care pleacă USL este păstrarea parităţii între reprezentanţii Alianţei de Centru-Dreapta (PNL şi PC), pe de o parte, şi PSD şi UNPR, de cealaltă parte. La vârful celor două partide, niciun lider nu vrea să pună în discuţie acest principiu, chiar dacă în eşaloanele inferioare mai sunt social-democraţi, în special, care cred că paritatea de 1 la 1 este dezavantajoasă pentru partidul lor.
"Nimeni nu doreşte să deschidă această cutie a Pandorei", a declarat, pentru RTV.NET, vicepreşedintele PSD, Ioan Chelaru, adăugând că repunerea în discuţie a parităţii ar crea tensiuni artificiale în rândul USL. "Prietenia înseamnă să împarţi cu cel care îţi este partener, iar paritatea a adus până acum rezultatele scontate", a spus şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.
În rândul liberalilor, nu există temeri serioase referitoare la unii pesedişti care ar fi nemulţumiţi. "Vorbe de astea vor fi tot timpul. Au fost şi la locale, au fost şi pe vremea când eram în Alianţa D.A. Din punctul meu de vedere, decizia este închisă şi mergem mai departe", a spus viceliderul grupului PNL din Cameră, Eugen Nicolăescu, pentru RTV.NET.
Pe de altă parte, principiul parităţii va fi aplicat strict doar la nivel naţional, urmând ca în unele judeţe fie PNL, fie PSD să aibă o pondere inegală, în funcţie de şansele mai mare de câştig pe care le are un partid sau altul. Motivul este sistemul electoral care permite ca, în colegiile în care niciun candidat nu a obţinut 50% plus unu, să intre în Parlament un candidat de pe poziţia 2 sau 3, în urma redistribuirii.
În consecinţă, coaliţia de guvernământ vrea să găsească cei mai potriviţi candidaţi pentru ca aceştia să obţină peste 50% din voturi. Colegiile au fost împărţite în trei categorii: eligibile, marginale şi neeligibile. Ultimele sunt colegiile cu populaţie majoritar maghiară. În stabilirea primelor categorii, sunt luate în calcul elemente precum numărul de primari pe care îi are fiecare partid din cele patru componente, aparteneneţa politică a preşedintelui consiliului judeţean, precum şi sondajele.
"Se fac cercetări sociologice, se analizează rezultatele pe ultimele 7-8 scrutinuri. USL trebuie să-şi maximizeze rezultatele. Unde sunt şanse mai mari pentru un candidat PSD va fi desemnat unul de la ei, iar unde un candidat al nostru are şanse mai mari, va fi un candidat de la PNL", a declarat Eugen Nicolăescu. Acest principiu va face ca în unele judeţe PSD să aibă o pondere mai mare, iar în altele mai mică decât PNL. Per ansamblu însă, paritatea va trebuie respectată.
Ecuaţia este complicată de faptul că fiecare dintre cele două partide mari ale USL trebuie să asigure şi colegii pentru partenerii din UNPR şi PC.
Social-democraţii vor trebui să fac loc pentru aproximativ 30 de candidaţi ai UNPR, iar PNL va ceda PC, porivit negocierilor de până acum, 21 de colegii eligibile.
"Sunt judeţe în care UNPR are organizaţii puternice, cum este la mine în Neamţ unde au preşedintele CJ şi doi sau trei parlamentari, şi altele în care practic nu există şi va trebui să vedem unde vor putea să desemneze candidaţi", a precizat senatorul PSD Ioan Chelaru, pentru RTV.NET.
Flexibilă va fi şi desemnarea efectivă a persoanelor. Chiar dacă partidele îşi păstrează colegiile în care au deja parlamentari, este posibil ca unii deputaţi sau senatori să candideze în alte colegii decât cele în care au fost aleşi, în
