Cornelia Negruţ, deputat ALDE, a transmis interpelarea conducerii Ministerului Sănătăţii.
"Formarea profesională şi traseul de carieră al asistentelor medicale sunt afectate de un fenomen grav, căruia îi cad victime majoritatea asistentelor medicale: redundanţa procesului de formare profesională iniţială, determinată de prevederile legale a căror abrogare o propunem. Cele mai afectate sunt asistentele medicale deja angajate în sectorul public de sănătate, acestea fiind prinse în cercul vicios al formărilor redundante. În această situaţie se află peste 60.000 de asistente medicale, în majoritatea cazurilor este vorba de asistente medicale care au fost obligate să parcurgă mai multe tipuri de pregătire iniţială (liceu, postliceală, colegiu, facultate) pentru a se menţine, din punct de vedere ierarhic, la nivelul profesional iniţial. Exemplele de situaţii sunt de-a dreptul şocante, ele conducând uneori la durate totale de formare care ajung la 10 ani.
Prevederile art. 174, alin. (6) din Legea nr. 1/2011, care interzic recunoaşterea universitară a creditelor obţinute în învăţământul postliceal sanitar (
în învăţământul superior din domeniul sănătate nu se pot transforma în credite echivalate şi transfera studiile obţinute în învăţământul postliceal), au un caracter discriminatoriu, excluzând asistentele medicale din rândul cetăţenilor, care pot beneficia de mecanismul creditelor transferabile, aşa cum este stipulat acest drept la art. 44, alin. (10) din aceeaşi lege ("Creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă"). Cu alte cuvinte, modificările propuse elimină discriminarea creată între persoanele ce lucrează în sectorul Sănătate şi angajaţii altor sectoare de activitate.
Unul din rezultatele acestor modificări îl constituie apărarea dreptului asistentelor medicale la propria profesie, ca formă de protecţie împotriva modificării tipurilor de formare iniţială. Acest drept poate fi derivat atât din drepturile constituţionale ale cetăţeanului, cât şi din principiul drepturilor obţinute stipulat în textul Directivei 36/2005". Citeste mai departe...