Aceste intervale se majorează la 72 de ore, în cazul în care vorbim despre o întrerupere ce are loc în zone afectate de fenomene meteorologice deosebite. Există voci care spun că aceste intervale prevăzute în "Standardul de Performanţă" impus de Autoritatea Naţională de Reglementare în probleme de Energie (ANRE) sunt prea mari, dar instituţia consideră în continuare că măsura este potrivită.
Potrivit preşedintelui ANRE, Petru Lificiu, despăgubirea pentru o zi cu întreruperi de curent poate fi dublul valorii curentului pe care l-aţi fi putut consuma în acea zi. Spre exemplu, dacă pentru o zi medie - calcul pe baza ultimei citiri - aţi consumat curent în valoare de 10 lei, puteţi primi maximum 20 de lei din partea furnizorului.
Despăgubiri mai mari primiţi în cazul în care pagubele au fost produse cu rea-voinţă de operatorul de reţea sau drept urmare a unor erori în exploatarea reţelelor de alimentare. În acest caz, veţi avea şansa să negociaţi valoarea despăgubirii cu furnizorul şi operatorul de reţea.
Cum reclami daunele materiale
Deseori, la penele de curent, aparatele electrice se pot defecta. În această situaţie, poţi primi despăgubiri numai dacă "timpul de restabilire a alimentării a fost mai mic decât timpul maxim de restabilire a alimentării cu energie electrică prevăzut în contractul de furnizare", potrivit ANRE. Altfel spus, eşti despăgubit numai dacă reţeaua nu este repusă în funcţiune în 12, 24 sau 72 de ore (urban, rural, respectiv urban şi rural - condiţii meteorologice deosebite).
Important este să depui cererea de despăgubire în maximum 5 zile lucrătoare de la data producerii penei de curent, altfel nu ai dreptul la despăgubire.
În cazul în care eşti nemulţumit de valoarea despăgubirii propuse de furnizor, poţi face reclamaţie în instanţă.
Firele izolate - o soluţie scumpă
Preşedintele ANRE spune că nu poate legifera o măsură care să oblige furnizorii de energie să izoleze firele de medie tensiune. În prezent, acestea au nevoie de coridoare de siguranţă foarte mari (minimum 24 de metri) şi nu sunt rare cazurile în care furnizorul nu ajunge la un consens cu proprietarul bucăţilor de pădure ce ar trebui defrişate.
"Dimensiunea zonelor de siguranţă este o problemă de ordin tehnico- economic, căutându-se asigurarea soluţiei care să asigure minimum de costuri pentru majoritatea cazurilor întâlnite în practică. Utilizarea conductoarelor izolate nu poate fi impusă uniform printr-o reglementare deoarece ea implică costuri sporite (tarife de reţea mai mari pentru toţi consumatorii), în majoritatea cazurilor nejustificate", spune Lificiu.
Petru Lificiu adaugă că posibilitatea ca un furnizor să reducă zonele de siguranţă există, fiind reglementată prin ordinul 49/2007. Varianta izolării poate duce la diminuarea acestor zone, dar "costul suplimentar va trebui acoperit de cel care solicită această derogare de la regula generală".
45 de furnizori în România
În prezent, în România acţionează 45 de furnizori de energie electrică. Statul este în continuare cel mai mare furnizor de energie electrică, cu peste 50% din cota de piaţă.
Electrica SA deţine o cotă de piaţă 40%. O cotă mare au şi filialele privatizate ale Electrica: Oltenia SA, Dobrogea SA şi Banat SA (Enel), Moldova SA (EOn).
evz.ro
