Mai mult, un program de calcul al salariilor, impus prin ordinul respectiv, EduSal (realizat de firma Siveco), şi oferit gratuit şcolilor, împiedică operaţiunea de reţinere a cotizaţiilor direct din salarii. Pierderea cumulată a sindicatelor se ridică la milioane de euro, având în vedere că până la introducerea ordinului cotizaţiile lunare, colectate automat, ale profesorilor ajungeau la câteva zeci de milioane de lei - 1% din fondul total de salarii ce revin celor 300.000 de angajaţi. În plus, liderii de sindicat au mai primit o lovitură grea după ce, prin legea bugetului de stat, li s-a interzis să mai încaseze şi salarii pentru posturile ocupate în instituţiile de învăţământ. Până anul acesta, ei primeau bani şi de la sindicat dar şi ca profesori, chiar dacă nu predau efectiv la catedră. Singurul drept care le rămâne este păstrarea posturilor pe durata mandatului lor la sindicat.
Liderii de sindicat s-au transformat în casieri
Odată ce cotizaţia nu a mai fost reţinută pe statul de plată, membrii sindicatelor nu au avut altă posibilitate decât să plătească în numerar banii direct liderilor lor. Aceştia au fost obligaţi să taie chitanţă pentru fiecare sumă încasată.
Nu am fost pregătiţi niciodată să încasăm cotizaţii de la zeci de mii de membri şi să tăiem chitanţe tuturor. Cu aceasta m-am ocupat toată perioada sărbătorilor de iarnă", spune Liviu Pop, secretar general al FSLI.
Cât de mult au scăzut veniturile sindicatelor din învăţământul preuniversitar? Sindicaliştii spun că mult, dar nu dramatic. "Cred că în lunile noiembrie-decembrie au scăzut cu 40%-50% din ceea ce se încasa înainte de intrarea în vigoare a ordinului", spune Simion Hăncescu de la FSLI. Marius Nistor, lider al Sindicatului Spiru Haret, menţio-nează o scădere la doar 60-70% a cotizaţiilor încasate. Aceste cifre par însă extrem de optimiste dacă le comparăm cu cele furnizate de surse din instituţiile de învăţământ care declară că datele oficiale indică o scădere cu 92% a membrilor cotizanţi. Mai direct: doar 8% din profesori mai plătesc cotizaţiile către sindicatele la care sunt afiliaţi. Dacă lucrurile stau după cum le prezintă oficialii, diferenţa poate fi explicată prin aceea că liderii sindicali încă nu au centralizat datele sau că refuză să recunoască o prăbuşire a relaţiei cu masa de cotizanţi, dintr-un fel de pudoare publică.
În faţa acestui blocaj, liderii au căutat alte soluţii. "Ne-am gândit să întocmim convenţii cu băncile, iar acestea, mai departe, cu angajaţii, astfel încât cotizaţiile să fie reţinute direct de pe card", spune Liviu Pop. Problema nu este atât de simplă. Liderii sindicali sunt nevoiţi să semneze convenţii cu nu mai puţin de 17 bănci, iar dascălii ar putea ca, imediat ce intră salariul pe card, să-l retragă integral de la bancomat. "Se întâmplă ca banca să nu mai aibă ce cotizaţie sindicală să le reţină angajaţilor", spune Simion Hăncescu. Liviu Pop afirmă că ideea convenţiilor bancare a crescut totuşi încasările din cotizaţii în judeţul unde e şef de sindicat, Maramureş, de la 64% în noiembrie la 87% în ianuarie.
romanialibera.ro
