Procurorii care instrumentează ancheta în cazul eliberării reÅ£etelor false au descoperit că medicii cercetaÅ£i în acest caz au întocmit peste 4.000 de astfel de reÅ£ete, scrie realitatea.net.
Unele dintre reţetele false au fost eliberate pe numele unor persoane decedate, au precizat sursele citate.
Procurorii au dispus, în cursul lunii octombrie, începerea urmăririi penale faţă de 22 de persoane, medici ÅŸi farmaciÅŸti, pentru înÅŸelăciune cu consecinÅ£e deosebit de grave, fals intelectual ÅŸi uz de fals, luare de mită, dare mită ÅŸi spălare de bani, se arată într-un comunicat de presă al instituÅ£iei.
Potrivit procurorilor, medicii ÅŸi farmaciÅŸtii din cadrul aceleiaÅŸi reÅ£ele farmaceutice au fraudat bugetul Casei NaÅ£ionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reÅ£ete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.
Medicii acuzaÅ£i că falsificau reÅ£ete prescriau tratamente pe numele unor pacienÅ£i care nu fuseseră consultaÅ£i, apoi le trimiteau unor farmaciÅŸti din cadrul aceleiaÅŸi reÅ£ele farmaceutice, în baza unor înÅ£elegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor ÅŸi le decontau la CNAS, banii fiind spălaÅ£i prin introducerea într-un circuit comercial licit. Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc.
Totodată, farmaciÅŸtii implicaÅ£i obÅ£ineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obÅ£ineau prime în plus faţă de salariu, susÅ£in procurorii. La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârÅŸitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a reÅ£etelor false eliberate.
Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria reÅ£ete cu acoperire într-o situaÅ£ie reală, în urma consultării reale a pacienÅ£ilor. "Ulterior, în baza unei înÅ£elegeri prealabile cu farmacistul ÅŸi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuÅ£iilor de medic, fie determina pacientul să prezinte reÅ£eta la o anumită farmacie, direcÅ£ionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie, ÅŸi nu dintr-o farmacie concurentă, fie nu înmâna reÅ£eta pacientului, ci direct farmacistului, pentru a se asigura că reÅ£eta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului", au precizat procurorii.
Åži în aceste cazuri, medicii primeau lunar bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea totală a reÅ£etelor false eliberate. În cursul zilei de marÅ£i au fost efectuate ÅŸase percheziÅ£ii în BucureÅŸti, după ce, în perioada martie 2012, în aceeaÅŸi cauză au mai fost efectuate 27 de percheziÅ£ii domiciliare.
