În majoritatea studiilor statistice oficiale privind condiţiile economice în care trăieşte populaţia României apar raportări procentuale care împart grupurile analizate la 100. Adevărul vă propune o trecere în revistă a celor mai importante raportări de acest fel. Din 100 de români, spre exemplu, 49 sunt bărbaţi şi 51 sunt femei, apoi 15 sunt copii sub 15 ani şi 48 au vârste de peste 50 de ani (desigur, ceilalţi 36 având între 15 şi 49 de ani) şi aşa mai departe, fiecare indicator având particularităţile sale mai mult sau mai puţin interesante.
Gospodăria majoritară are două persoane
Potrivit datelor din studiul "Coordonate ale nivelului de trai în România", realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS), 31% din totalul gospodăriilor sunt formate din două persoane, apoi 22% - din o singură persoană şi 21% - din trei persoane. Tradus în limbajul pe care l-am convenit mai sus, din 100 de români, 31 trăiesc în gospodării cu două persoane, 22 sunt singuri, 21 locuiesc împreună cu trei persoane şi - în continuare - 16 sunt în familii cu patru persoane, şase sunt în familii cu cinci persoane şi patru au peste 6 persoane în gospodărie.
Cu ce se ocupă
Datele cuprinse într-un alt studiu al INS (intitulat "România în cifre") arată că trei sferturi din populaţie - cea mai mare pondere - are statut de salariat. Concret, din 100 de români, 71 sunt angajaţi, 18 lucrează pe cont propriu, 9 sunt asistaţi social (inclusiv şomeri) şi doar unul este patron, adică angajator - proprietar de firmă cu salariaţi proprii. Aceeaşi sursă mai arată că din 100 de salariaţi 45 au venituri sub 1.000 de lei (din care 20 sub 700 de lei) şi doar 5% au peste 5.000 de lei.
Ca domenii principale de activitate, din 100 de români, 30 lucrează în agricultură, 23 în industrie, 8 în construcţii, 35 în servicii (inclusiv transporturi şi comerţ) şi doar câte unul în cercetare-dezvoltare, IT&C, cultură, industrii creative etc. În fine, 63 au venituri din salarii, 27 din prestaţii sociale şi doar 3 din munca pe cont propriu.
Cum locuiesc
Tot din studiul "România în cifre" mai reiese că din 100 de români 40 locuiesc la ţară, 31 în oraşe mici sau mijlocii şi 29 în oraşe mari. Cât priveşte locuirea, din 100 de români, 7 trăiesc în garsoniere (sau locuinţe cu o singură cameră), 25 stau la două camere, 26 au trei camere şi 40 au patru sau mai multe camere. Dotarea locuinţei cu bunuri de folosinţă îndelungată arată astfel: din 100 de gospodării 75 au frigider (sau combină frigorifică), 96 au aragaz şi 81 au maşină electrică de spălat rufe. Apoi, 28 au maşină, 32 au bicicletă, doar una are motocicletă sau motoretă ori un moped, reieşind că restul de 49 nu deţin mijloace de transport. Interesant este că în statistici apare aprecierea că 145% din gospodării au telefon, astfel că, am putea spune, toate au câte un telefon şi 45 au (cel puţin) două telefoane.
Cum stau cu banii
Legătura dintre economii şi nivelul veniturilor este evidentă în distribuţia pe decile, adică pe grupuri de câte 10% din populaţie, mai arată studiul privind nivelul de trai al românilor. Pe scurt, din 100 de români, 10 care ar fi cei mai săraci (sau gospodăriile din prima decilă) înregistrează un deficit de 4,1% din totalul veniturilor, fiind nevoiţi să-şi acopere necesarul pentru consum din alte surse. Acest deficit este, în termeni nominali, de 52,5 lei lunar. De cealaltă parte, 10 care ar fi cei mai bogaţi din 100 de români (gospodăriile din a zecea decilă) au un excedent de 19,2% din veniturile totale. Românii din această categorie rămân, pentru diverse alte cheltuieli şi economii, după asigurarea necesarului de consum, cu 1.024 de lei lunar în plus.
Ca o concluzie, cei mai mulţi dintre români duc o viaţă la limita de confort, în case relativ bine garnisite cu dotări moderne, şi doar o mică parte ar avea motive serioase de nemulţumire privind propriul nivel de trai - cel puţin aşa reiese din statisticile oficiale, conform sursei citate.
