Florea Dumitrescu, ministrul de FinanÅ£e care a semnat aderarea României la Fondul Monetar InternaÅ£ional (FMI) în 1972, fost guvernator al Băncii NaÅ£ionale a României (BNR) ÅŸi fost ambasador al României în China, a vorbit într-un interviu gândul despre intrarea în incapacitate de plată în 1981, unul dintre cele trei momente în care România a fost în faliment tehnic, respectiv nu a avut posibilitatea să onoreze datoriile pe care le avea.
Falimentul, spune Dumitrescu, a survenit ca urmare a ajungerii la scadenţă a mai multor credite, printre care ÅŸi un credit pe termen scurt, de două miliarde de dolari. DeÅŸi nu a avea o datorie externă mare, România nu a reuÅŸit să facă faţă scadenÅ£elor suprapuse, iar Nicolae CeauÅŸeÅŸcu a refuzat să aprobe "rostogolirea" unor datorii, respectiv înlocuirea unor împrumuturi ajunse la scadenţă cu alte împrumuturi.
"În 1981-1982, România a intrat în incapacitate de plăţi, deÅŸi avea o datorie mult mai mică decât cea a Poloniei sau a Ungariei. Era vorba de circa 10-12 miliarde de dolari. România era o Å£ară cu potenÅ£ial, dar problema a fost structura datoriei. În structura creditelor, 20% erau credite pe termen scurt, care trebuiau plătite într-un an. Åži atunci, pentru că veneau la scadenţă ÅŸi împrumuturile pe termen mediu ÅŸi lung ÅŸi cele pe termen scurt, nu am mai putut să plătim un credit pe termen scurt de 2 miliarde de dolari", a explicat Dumitrescu, la vremea respectivă ambasador al României în China.
Cum au fost afectaÅ£i românii de falimentul tehnic
SoluÅ£ia finanÅ£iÅŸtilor români, de a rostogoli creditului, nu a fost aprobată de CeauÅŸescu.
"S-a cerut o aprobare de la CeauÅŸeÅŸcu pentru a încheia un nou credit pe termen scurt, dar nu s-a obÅ£inut aÅŸa că nu s-au mai plătit niÅŸte furnizori. Partenerii României au sistat relaÅ£iile comerciale ÅŸi s-a creat un cerc vicios", îÅŸi aminteÅŸte fostul ministru de FinanÅ£e.
Pentru a ieÅŸi din această situaÅ£ie, autorităţile de la BucureÅŸti s-au întâlnit la Paris cu toÅ£i creditorii care aveau de recuperat bani.
"Acolo s-au încheiat două acorduri pentru reeÅŸalonarea datoriilor. Au fost negociate alte termene ÅŸi s-a forÅ£at ÅŸi exportul, de aceea în România în acea perioadă nu prea mai găseai nimic în magazine", a povestit Dumitrescu.
Între timp, situaÅ£ia din Å£ară a început să se deterioreze deoarece au fost luate ÅŸi o serie de măsuri care au afectat populaÅ£ia, cum ar fi creÅŸterea unor impozite ÅŸi a unor preÅ£uri.
Lucrurile s-au înrăutăţit ÅŸi mai mult când CeauÅŸescu a decis să lichideze întreaga datorie a României.
"Când a văzut CeauÅŸescu dobânzile de 800 de milioane, un miliard de dolari pe care le plăteam în fiecare an, a spus că trebuie să scăpăm de datorii", afirmă fostul oficial.
Dumitrescu: România alunecă spre situaÅ£ia Greciei
Florea Dumitrescu este de părere că evoluÅ£ia datoriei României în ultimul deceniu, dar ÅŸi dezechilibrele constatate de Bruxelles ar putea duce Å£ara într-o situaÅ£ie similară cu cea a Greciei.
"România este într-o situaÅ£ia care după părerea mea ÅŸi a altor experÅ£i merge pe urmele Greciei. România alunecă spre situaÅ£ia Greciei. Uniunea Europeană a analizat situaÅ£ia României ÅŸi ne-a încadrat la o categorie cu risc pentru dezechilibre", a spus Dumitrescu.
Comisia Europeană a decis, la finele lunii februarie, includerea pentru prima dată a României în procedura de dezechilibru macroeconomic, unul dintre motive fiind intenÅ£ia autorităţilor de la BucureÅŸti de a renunÅ£a în acest an la programul de asistenţă externă, cu Fondul Monetar InternaÅ£ional, Comisia Europeană ÅŸi Banca Mondială.
Oficialii europeni au arătat că, în România, dezechilibrele au fost semnificativ reduse, dar rămâne un risc al implementării reformelor, astfel că este necesară o monitorizare.
Procedura privind dezechilibrele macroeconomice este un mecanism de supraveghere pentru preîntâmpinarea ÅŸi corectarea dezechilibrelor macroeconomice în cadrul Uniunii Europene.
România a dat faliment de trei ori
În istoria recentă, România a fost la un pas de a intrat în faliment în 1997, când rezervele BNR se aflau la un nivel foarte redus. Privatizarea operatorului naÅ£ional de telefonie fixă Romtelecom, vândut companiei elene OTE, a ajutat la evitarea intrării în incapacitate de plată, notează Ziarul Financiar.
De la câÅŸtigarea independenÅ£ei, statul român s-a aflat de trei ori în faliment, prima dată fiind în 1933, pe fondul Marii Crize. Celelalte două momente au avut loc în 1981 ÅŸi în 1986.
