După ce Gândul a prezentat în premieră decizia ministrului Ecaterina Andronescu - care a decis să ia măsuri în privinţa modului în care universitatea privată scoate anual tot atâţia absolvenţi cât toate universităţile de stat la un loc prin cifra de şcolarizare bugetată, precum şi programele de studiu din cadrul specializărilor pentru care USH nu are nici un fel de aprobare legală -, autorităţile reacţionează în forţă.
Conform Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) - organismul însărcinat cu evaluarea şi acreditarea programelor de studii -, doar 14.000 dintre cele 56.000 de diplome pe care conducerea Universităţii Spiru Haret le-a solicitat, în acest an, ministerului vor putea fi eliberate absolvenţilor, restul neavând acoperire legală.
Cum a ajuns însă USH, cu cei 302.000 de studenţi pe care îi şcolarizează, cea mai mare universitate din lume?
Simplu: prin deschiderea programelor de învăţământ la distanţă şi frecvenţă redusă la aproape toate specializările pentru care avea autorizare sau acreditare la zi, fără să mai depună dosare de evaluare.
Astfel s-a ajuns la situaţia în care 41 din cele 47 de programe ID şi 29 din cele 47 de programe la frecvenţă redusă pe care USH le oferă să fie deschise fără niciun fel de aviz.
Or, tocmai prin respectivele programe Universitatea Spiru Haret a atras 87% dintre studenţii pe care i-a înmatriculat, la zi având doar 41.714 de cursanţi. În atare condiţii, numărul cadrelor didactice nu avea practic cum să ţină pasul cu explozia cifrei de şcolarizare, universitatea încălcând încă o dată cadrul legal. În timp ce normele naţionale şi cele europene prevăd obligativitatea unui raport de maximum 30 de studenţi per cadru didactic, în cazul USH, acest raport este de 4,5 ori mai mare.
Ca o simplă comparaţie, Universitatea din Bucureşti dispune de 1.411 cadre didactice pentru 25.000 de studenţi, cu o medie de 17 cursanţi per profesor.
De asemenea, pentru a înţelege mai bine cât reprezintă supradimensionarea USH este suficient să punem în oglindă cifra sa de şcolarizare de 302.000 de studenţi cu cea a Harvardului sau a Oxfordului, două dintre cele mai puternice universităţi din lume, ce şcolarizează fiecare câte 20.000 de studenţi.
Conducerea USH nu s-a mulţumit însă doar cu centrele deschise practic în toată ţara şi a înfiinţat alte 8 departamente în străinătate la New York, Madrid, Toronto, Roma, Paris, Berlin, Viena şi Chişinău. Evident, fără a primi vreun acord legal. Acest fapt a atras atenţia şi Ambasadei României în Germania care a solicitat MECI lămuriri cu privire la filiala USH din Berlin, ministrul Ecaterina Andronescu răspunzând că respectivul punct de lucru funcţionează în afara legilor româneşti.
Banii încasaţi de universitate sunt pe măsura dimensiunii sale: un simplu calcul arată că doar din taxele de şcolarizare care sunt în medie de 300 de euro pe an, USH încasează anual aproape 91 de milioane de euro, iar dacă luăm în calcul restul taxelor ce se percep pentru admitere, susţinerea restanţelor şi cele pentru examenul de licenţă, cifra ar putea depăşi o sută de milioane de euro.
În aceste condiţii, spun reprezentanţii ARACIS, universitatea nu ar mai avea dreptul să facă înmatriculări, cu atât mai mult cu cât a refuzat să se supună evaluării instituţionale ce trebuie făcută o dată la cinci ani.
Reprezentanţii USH nu ne-au putut da lămuriri nici în ceea ce priveşte cifra de afaceri a universităţii, nici în privinţa promovării cadrelor didactice, dar au promis în schimb că vor veni cu precizări în cursul acestei săptămâni.
Până atunci, însă, nu au neglijat cele spuse de conducerea Agenţiei Calităţii.
"ARACIS-ul poate să spună ce vrea la cât sunt de tâmpiţi. Nu ştiu despre acest lucru, dar nu e relevant dacă au spus-o ei. Pentru mine nu are valoare ca instituţie. Universitatea Spiru Haret funcţionează din anul 2002, dinaintea apariţiei ARACIS", a declarat George Nicolau, directorul departamentului de comunicare al USH. (Sursa: Gandul)
