Radu Ayan, în vârstă de 2 aniÈ™ori, a fost găsit după 25 de ore, în care a fost pierdut în inima pădurii. BăieÈ›elul era speriat, aproape în È™oc hipotermic, eroii lui fiind trei poliÈ›iÈ™ti din BotoÈ™ani.
Ce traume ar putea avea Radu Ayan?
Ayan a fost nevoit să treacă printr-un moment extrem de dificil la doar doi ani. A petrecut singur, noaptea, 25 de ore, în pădure. Un psiholog a dezvăluit ce traume ar putea avea copilul, pe termen lung.
„În primul rând, fiind un copil atât de mic este dependent È™i ataÈ™at foarte puternic de părinÈ›ii lui. În momentul în care el este într-o zonă în care este singur, nu numai că nu îÈ™i găseÈ™te persoanele de ataÈ™ament, dar frica lui este teribilă, pentru că el nu È™tie ce să facă, nu se poate descurca. Această frică foarte puternică poate să o interiorizeze È™i să o asocieze cu ce s-a întâmplat locul în care s-a aflat È™i să creeze un gen de factor declanÈ™ator. Atunci când se află într-o situaÈ›ie similară, el să trăiască o anxietate foarte puternică, care nu are legătură, poate, cu ce i se va întâmpla, ci cu această frică iniÈ›ială. Deci, s-ar putea ca el să aibă o fobie de singurătate. Pentru o perioadă să evite, să refuze să rămână singur, să fie foarte apropiat de adulÈ›i È™i să nu se depărteze de adulÈ›ii din viaÈ›a lui, tocmai pentru că frica îi aminteÈ™te că ar putea să fie singur, neajutorat, disperat, într-o situaÈ›ie în care nu È™tie ce să facă”, a declarat psiholog Keren Rosner, potrivit Wowbiz.ro.
Mai mult decât atât, psihologul explică faptul că efectele traumei ar putea să apară È™i peste ani de zile.
„Pe termen lung, acest eveniment poate fi transformat în traumă sau să îÈ™i revină È™i să îÈ™i interiorizeze toată experienÈ›a, cumva funcÈ›ional, să nu îl afecteze foarte tare. Să aibă o oarecare teamă de singurătate, de locuri întunecate, de experienÈ›e noi, însă nu într-o măsură în care să îi invalideze viaÈ›a. Dacă în timp se instalează ca o traumă, pot să apară efecte peste ani È™i se poate manifesta ca stres post-traumatic È™i el să dezvolte anumite comportamente irascibile, să trăiască emoÈ›ional niÈ™te emoÈ›ii care nu au legătură cu viaÈ›a lui, să fie neliniÈ™tit, anxios, teamă inconÈ™tientă de lucru nou, să caute în permanență compania cuiva. Și într-un caz È™i în altul, e foarte important cum familia gestionează situaÈ›ia È™i dacă observă că acest copil È™i-a schimbat comportamentul sau starea lui emoÈ›ională este diferită de cum era înainte, ar fi indicat să apeleze la un specialist, să îl evalueze È™i să lucreze cu copilul, ca mai târziu să nu rămână mascată această traumă È™i să se manifeste la un moment dat sub forma stresului post-traumatic”, a explicat psiholog Keren Rosner.
