Crimele politice au avut un impact puternic asupra societatii romanesti din vremea dictaturii lui Nicolae Ceausescu si inca ne mai umbresc prezentul, sustin reprezentantii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), care lupta pentru identificarea si pedepsirea tortionarilor din aparatul represiv chiar si 23 de ani dupa Revolutie.
Crimele politice au fost unul dintre mijloacele prin care regimul comunist din Romania s-a instalat si, ulterior, si-a consolidat puterea, acestea fiind decisive in procesul de lichidare a rezistentei, au declarat reprezentantii IICCMER pentru Ziare.com.
In primul rand, s-a urmarit eliminarea fizica a opozantilor, iar mecanismul represiunii a atins in mod egal reprezentanti ai elitei politice interbelice, membri ai clerului, muncitori, artisti si tarani. Un al doilea rol a fost cel de a da exemple, victimele servind drept model pentru potetialii contestatari ai regimului.
"Chiar daca, conform sondajelor de opinie realizare de IICCMER in 2010 si 2011, jumatate dintre romani nu au cunostinta despre existenta inchisorilor si crimelor politice din timpul regimului comunist, abuzurile regimului totalitar sunt cat se poate de reale pentru familiile victimelor si supravietuitori, toti asteptand ca dreptatea sa fie servita, tortionarii sa fie deferiti Justitiei si sa plateasca pentru faptele lor", considera IICCMER.
Pedepsirea tortionarilor, absolut necesara
De asemenea, institutul afirma ca investigarea crimelor politice si pedepsirea tortionarilor este o conditie absolut necesara a procesului de decomunizare, sustinand ca tranzitia catre o societate cu adevarat democratica este sortita esecului fara aflarea, recunoasterea si acceptarea diferitelor forme de abuz comise in timpul regimului comunist.
"Societatea care nu (re)cunoaste greselile trecutului risca oricand sa le repete si, dupa cum recent declara unul dintre cei mai cunoscuti disidenti ai perioadei cumuniste, Dorin Tudoran, in privinta intalnirii cu regimurile totalitare exista intotdeauna o data viitoare", precizeaza IICCMER.
In plus, reprezentantii institutului atrag atentia ca este foarte important ca romanii sa cunoasca fenomenul crimelor politice. Astfel, romanii ar privi cu mult mai multa atentie viata politica, fiind poate mai circumspecti si mai ales reactivi in fata diferitelor fenomene extremiste si incalcari ale drepturilor omului.
35 de persoane anchetate
IICCMER a deschis o ancheta, la inceputul lunii aprilie, in cazul a 35 de persoane care au detinut functii de conducere in aparatul represiv si care sunt suspectate de comiterea unor crime politice in timpul regimului comunist.
In urma cercetarilor desfasurate in ultima perioada, institutul a identificat numeroase fapte cu posibile consecinte de natura penala comise de 35 de angajati ai Directiei Generale a Penitenciarelor in urma exercitarii functiilor in perioada 1950-1964.
Suspectii au varste cuprinse intre 81 si 99 de ani si locuiesc pe teritoriul Romaniei, au informat reprezentantii IICCMER, care au intrat in posesia datelor de identificare, a numelor si a adreselor exacte ale persoanelor in cauza.
Exista indicii temeinice cu privire la savarsirea de catre persoanele identificate a unor grave infractiuni in penitenciarele ori lagarele si coloniile unde acestia activau. In aceste cazuri, faptele celor 35 de persoane intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de omor deosebit de grav sau genocid.
IICCMER a adaugat ca mai exista si alte suspiciuni in cazul altor tortionari si ca cercetarile se vor extinde si asupra altor persoane care au detinut functii de raspundere in aparatul represiv, in functie de probele care vor iesi la iveala in cursul investigatiilor intreprinse in prezent.
Prin obiectul sau de activitate, IICCMER aduna date, documente si marturii cu privire la toate actiunile care au lezat drepturile si libertatile omului in anii regimului comunist si pe baza acestora sesizeaza organele de cercetare penala, indiferent de timpul si de circumstantele in care acestea s-au petrecut.
Campanii de investigatii au fost initiate inca din primul an de functionare, in 2006, pe baza rezultatelor obtinute fiind deja depuse pana in acest moment un numar de sase sesizari penale impotriva unui numar de aproximativ 300 de persoane.
