Politicienii trag sfori pentru clientelă, medicii vor bani pentru a-și face treaba, polițiștii iau șpagă să ne ierte de amenzi, profesorii primesc cadouri în schimbul unor note bune, judecătorii înclină balanța în favoarea cui dă mai mult. Cel puțin asta cred cei mai mulți români. De câte ori v-a trecut prin cap că prețul sau calitatea produselor și serviciilor furnizate de firmele private sunt, la rândul lor, influențate de corupție?
"Deși România a incriminat de multă vreme corupția în sectorul privat și a introdus răspunderea penală a persoanei juridice, conștientizarea acestor noțiuni la nivelul societății rămâne mică. Cetățenii percep sectorul privat ca pe un teritoriu în care totul este permis, singurele reguli fiind cele ale profitului. Cu toate acestea, ponderea acestui sector în economie fiind din ce in ce mai mare, derapajele din aceasta zonă au fost considerate de legiuitor grave și au fost sancționate penal", arată Laura Ștefan, expert anti-corupție.
"Companiile preferă să nu facă vâlvă dacă descoperă că un angajat a fost implicat în acte de corupție, de teamă că acest lucru le va afecta imaginea. Așa că multe din «divorțurile» aparent inexplicabile dintre o firmă și un un membru al managementului au loc, de fapt, după ce sunt descoperite fapte ilegale", explică un om de afaceri din Târgu-Mureș, care admite că a procedat la fel de câteva ori în ultimele două decenii: "Am preferat să le spun că știu exact ce au făcut și să-i las să plece decât să ajung la scandaluri și procese".
Tăcere impusă
Un manager al unei cunoscute bănci bucureștene recunoaște că așa au loc lucrurile și în instituția sa. "Cei care au atribuții în domeniul achizițiilor sunt schimbați des din funcție, uneori și de două ori pe an. Asta pentru că este suficient un simplu audit pentru a se descoperi că au cumpărat, în mod cel puțin suspect, hârtie de două ori mai scump decât dacă ar fi luat-o de la librărie ori au semnat un contract de servicii de telefonie la tarife cu 20% mai mari decât cele care ar fi putut fi obținute pe piața actuală", povestește el.
Bancherul mai spune că autoritățile nu au fost sesizate niciodată în astfel de situații: "Așa a decis patronatul". În unele companii nu doar achizițiile sunt sursă de corupție, ci și angajările. "Pentru că se oferă salarii peste medie, locurile de muncă la noi sunt dorite de mulți. Iar cele mai mari șanse le au candidații care sunt atenți cu cei de la HR – circulă zvonuri că o angajare costă între 500 și 2.000 de euro, în funcție de postul vizat", dezvăluie un șef de departament din cadrul unei companii de foraj din sudul țării.
El mai spune că mita este la mare preț chiar și printre top managerii firmei – directorul general ar obișnui să cumpere, cu sume mergând până la zeci de mii de euro, bunăvoința managerilor beneficiarilor. Asta asigurându-i o serie de avantaje, de la achitarea mai rapidă a facturilor până la acceptarea unor creșteri de preț mai mult sau mai puțin justificate.
Dacă ne poate încălzi cu ceva, România nu este nici pe departe singura țară unde corupția din sectorul privat este ținută sub tăcere. Obiceiul este la mare preț cam peste tot în lume, iar inițiativele autorităților nu par să aibă puterea de a schimba ceva.
Răzvan Amariei, capital.ro
