Potrivit unei decizii recente a CurÅ£ii Europene de JustiÅ£ie, "perioada de repaus nu-ÅŸi pierde importanÅ£a în această privinţă dacă respectivul concediu este efectuat într-o perioadă ulterioară".
Decizia a fost însă combătută de avocaÅ£ii care-i reprezintă pe angajatorii europeni, pe motiv că ar genera abuzuri ale angajaÅ£ilor în căutare de zile libere în plus, folosindu-se de certificate medicale false. De altfel, acest risc există ÅŸi în România.
Chiar preÅŸedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoaie, recunoaÅŸte că "există o serie de adeverinÅ£e medicale de concediu care nu sunt justificate întotdeauna, dar procentul pe Å£ară e foarte mic".
SpecialiÅŸtii în asigurări ÅŸi medicii de familie precizează că, în prezent, în România, se pot compensa zilele libere pierdute din motive medicale. Doar să fie în acelaÅŸi an.
"Dacă persoana în cauză se îmbolnăveÅŸte, concediul de odihnă se întrerupe, iar aceasta trebuie să aducă certificat medical. Apoi, concediul de odihnă se suspendă sau se prelungeÅŸte corespunzător", explică medicul de familie Remus Lupu.
ReprezentanÅ£ii angajaÅ£ilor români se declară "mulÅ£umiÅ£i de noua prevedere" ÅŸi spun că e treaba statului să combată eventualele abuzuri.
"Guvernul ÅŸi partenerii sociali vor trebui să pună la punct o reglementare naÅ£ională, pe parte de prevenire, a unor false probleme medicale ÅŸi să stabilească cum se fac controalele. Oricum, decizia îÅŸi face efectele i mediat după publicare, inclusiv la noi, fiind o reinterpretare a actualei directive a timpului de lucru", punctează liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu.
Liderul CNSLR Frăţia, Marius Petcu, nu este însă de acord ca acest drept să vină la pachet cu un sistem "draconic" de control al angajaÅ£ilor.
"Nu cred că e bine-venit, într-o Å£ară care abia a ieÅŸit din comunism, un astfel de sistem de control. Trebuie mers pe bunăvoinÅ£a angajaÅ£ilor", spune Petcu.
