Unele dintre cazuri nu s-au rezolvat nici până în prezent. Un exemplu în acest sens este fiul nelegitim al fostului ziarist Dumitru Tinu, care se luptă în continuare în instanță pentru o parte din averea tatălui său È™i a pus ochii pe o bucată foarte mare din trustul Adevărul, deÈ›inut de Dinu Patriciu. În continuare, VerticalNews vă prezintă câteva dintre poveÈ™tile din jurul "marilor moÈ™teniri" din România: unde a ajuns averea unora dintre cei mai bogaÈ›i români?
Dumitru Tinu a murit în ianuarie 2003 într-un accident de maÈ™ină pe DN 1. La acea dată, el era director al ziarului Adevărul È™i totodată acÈ›ionarul majoritar, având 80% din acÈ›iunile cotidianului. Potrivit Ziarului Financiar, compania Adevărul S.A. încheiase anul 2001 cu un profit net de 717.000 de dolari. Procentele le-au revenit fiicei sale, Ana Maria, È™i soÈ›iei, Tamara. În afară de acÈ›iuni, Tinu a lăsat moÈ™tenire È™i un apartament în BucureÈ™ti, o casă în Băneasa, o vilă de vacanță la Breaza, un teren la Breaza È™i un autoturism Volvo. La scurt timp după deces a apărut un nou moÈ™tenitor: Andrei Iucinu, despre care mama acestuia Emilia, o fostă iubită a lui Tinu, spunea că este fiul nelegitim al defunctului. Bătălia pentru avere a început imediat între familia soÈ›iei legitime È™i familia amantei. Între timp, în iulie 2006, omul de afaceri Dinu Patriciu a cumpărat, prin Rompetrol Holding, pachetul majoritar de acÈ›iuni ale Societății Adevărul, de la Ana Maria Tinu. El are acum 60% din acÈ›iuni, în timp ce fiica lui Dumitru Tinu a păstrat 24%.
Andrei Iucinu versus Dinu Patriciu
Deocamdată, instanÈ›a i-a dat câÈ™tig de cauză lui Andrei, care a fost recunoscut drept fiu natural al fostului director al ziarului. Apoi, familia Iucinu a mai câÈ™tigat două procese succesive prin care a obÈ›inut anularea certificatului de moÈ™tenitor al Tamarei È™i al fiicei sale, Ana Maria. În cadrul ultimului proces, în martie 2010, magistraÈ›ii Tribunalului BucureÈ™ti l-au declarat pe Andrei unul dintre moÈ™tenitorii lui Dumitru Tinu, având dreptul la trei optimi din valoarea averii. Restul revine soÈ›iei legitime (două optimi) È™i fiicei (trei optimi). Decizia nu a fost însă definitivă, Ana Maria Tinu având dreptul la recurs.
În august 2010, Andrei a dat în judecată familia tatălui său È™i trustul Adevărul, deÈ›inut de Dinu Patriciu. El cere 40% din acÈ›iunile de la cotidian (jumătate din cele 80% deÈ›inute de tatăl său), jumătătate din banii încasaÈ›i de Ana Maria Tinu între 2003 È™i 2005 – până să vândă acÈ›iunile lui Patriciu – adică 400.000 de euro, o cotă parte dintr-un apartament în valoare de 445.995 de lei, o cotă parte dintr-un teren din Breaza în valoare de 44.265 de lei È™i jumătate din valoarea maÈ™inii Volvo a tatălui său. Pe de altă parte, Patriciu a declarat că tânărul nu are nicio È™ansă să intre în posesia a 40% din acÈ›iuni, ci cel mult în posesia a trei optimi din cele 24% din acÈ›iunile fiicei lui Dumitru Tinu, rezervate moÈ™tenitorilor, potrivit clauzelor contractului încheiat de Patriciu cu Ana Maria Tinu.
Mihail ErbaÅŸu, cel mai bogat sinucigaÅŸ
La un an după moartea lui Dumitru Tinu, afaceristul Mihail ErbaÅŸu, un adevărat guru al construcÈ›iilor la noi în È›ară, s-a sinucis aruncându-se de la balconul vilei sale din Snagov. În vara anului 2004, omul de afaceri de 62 de ani lăsa în urmă un adevărat imperiu, dar ÅŸi foarte multe datorii. De altfel, la acea dată s-a speculat că problemele financiare l-au determinat să îÅŸi pună capăt zilelor, mai ales deoarece în scrisoarea de adio vorbea despre "umilinÅ£a mafiei" pe care nu o mai putea "suporta".
În anul 2003, ErbaÈ™u a ocupat locul 24 în Topul celor mai bogaÅ£i 300 de oameni din România, realizat de revista Capital, cu o avere estimată la 90-100 milioane de dolari. Însă el avea datorii de 150 de miliarde de lei (vechi) la stat, în afară de datoriile către bănci ÅŸi alte firme private. Unii au afirmat că ErbaÅŸu era dator inclusiv cămătarilor din lumea interlopă.
Cum să-È›i meargă bine în an de criză: afaceri cu statul
În prezent, grupul de firme ErbaÅŸu este deÅ£inut ÅŸi administrat de cei doi fii ai defunctului, Cristian (39 de ani) ÅŸi Alexandru (32 de ani), precum ÅŸi de mama acestora, Elena ErbaÅŸu. Firma SC Constructii Erbasu SA, împreuna cu principalele firme adiacente din domeniul construcÈ›iilor, sunt conduse de fiul cel mare. În schimb, fratele mai mic, cel mai cunoscut playboy de DorobanÅ£i, se ocupă de Hotelul ErbaÅŸ, care are trei stele ÅŸi 70 de camere.
În timp ce în anul 2009 aproape 20.000 de companii din domeniul construcÅ£iilor ÅŸi-au suspendat activitatea sau au intrat în insolvenţă, cifra de afaceri a grupului de firme deÅ£inut de familia ErbaÅŸu s-a majorat de la 21 de milioane de euro la 35 de milioane. Potrivit Capital, diferenÅ£a a fost făcută de contractele cu finanÅ£are publică câÅŸtigate de grupul ErbaÅŸu (80% din contractele grupului erau semnate cu instituÅ£ii de stat). În 2010, cifra de afaceri a fost ÅŸi mai mare: 37 de milioane de euro.
Ferme, păduri, terenuri și vaci
Familia deÅ£ine ÅŸi o fermă agrozootehnică în satul Nucet, judeÅ£ul DâmboviÅ£a, cu vaci, oi ÅŸi terenuri agricole. Ferma se întinde pe o suprafaţă de 200 de hectare, din care o parte au fost arendate. Cristian ErbaÅŸu intenÅ£ionează să îÅŸi extindă această ramură ÅŸi să investească într-o fabrică de procesare a laptelui, precum ÅŸi într-o nouă fermă de vaci ÅŸi oi în BogaÅ£i, judeÅ£ul ArgeÅŸ, unde Elena ErbaÅŸu are o casă de vacanţă. Familia ErbaÅŸu deÅ£ine ÅŸi 1.000 de hectare de pădure în zona barajului Vidraru. Potrivit publicaÅ£iei Obiectiv argeÅŸean, Elena ErbaÅŸu a înfiinÅ£at în anul 2007 societatea Exploatări Forestiere MunÅ£ii ArgeÅŸului cu scopul de a exploata pădurile de la Vidraru.
Înstărita familie are ÅŸi un teren pe Valea Prahovei, achiziÅ£ionat cu 500.000 de euro, unde intenÅ£ionează să construiască un complex hotelier de patru sau cinci stele. Complexul se va intinde pe o suprafata de 10.000 de metri si va avea 60 de camere.
1,6 miliarde de dolari, cea mai mare moÈ™tenire din România
Iosif Constantin Drăgan, unul dintre cei mai misterioÈ™i afaceriÈ™ti din Româna, a murit în august 2008, în Palma de Mallorca, la 91 de ani, lăsând cea mai mare moÈ™tenire din istoria României. În 2006, Drăgan a ocupat prima poziÈ›ie în Top 300 Capital, cu 1,3-1,6 miliarde de dolari, având afaceri afaceri în domenii precum distribuÅ£ie de produse petroliere, edituri, imobiliare ÅŸi transporturi. Cu un an înaintea morÈ›ii a coborât pe locul 7, deÈ™i averea i-a crescut, ajungând la 1,5-1,6 miliarde dolari.
Atras de idealurile Gărzii de Fier, în 1941 a pus bazele unei companii care exporta petrol românesc în Italia fascistă. În perioada comunistă a locuit multă vreme în Italia, deÈ™i a fost un apropiat al lui Nicolae CeauÈ™escu È™i un promotor al naÈ›ional-comunismului.
După al doilea razboi mondial, în 1948, a fondat în Italia Butan Gas, o companie specializată în îmbutelierea ÅŸi distribuirea gazului petrolier lichefiat. Apoi s-a extins în Grecia È™i Maroc (1953), Germania (1955), luând naÈ™tere grupul internaÈ›ional Butan Gas Drăgan, prezent la moartea sa în zece țări: Italia, Austria, Germania, FranÈ›a, Maroc, România, Polonia, Bulgaria, Albania È™i Serbia. Despre averea lui fabuloasă s-a spus că s-ar întemeia pe tezaurul legionarilor, cu care acesta ar fi fugit din È›ară. Nu se È™tie însă nimic sigur.
La 78 de ani a luat de nevastă o tânără de 22
Întors în È›ară după revoluÈ›ie, a înfiinÈ›at Universitatea Europeană Drăgan în Lugoj (1991), două edituri (Nagard în Italia È™i Europa Nova în România), o staÈ›ie TV, una radio (Radio NovaFm), un săptămânal în Lugoj (RedeÈ™teptarea), un cotidian în TimiÈ™oara (RenaÈ™terea Bănățeană), tipografiile Fed Print din BucureÈ™ti È™i Lugoj. Totodată, deÈ›inea bunuri imobiliare valoroase.
În 1995, la vârsta de 78 de ani, Drăgan s-a căsătorit cu Daniela Veronica Gușă (aceasta având la momentul respectiv 22 de ani), fiica generalului Ștefan Gușă, fostul È™ef al Marelui Stat Major al Armatei Române (1986-1989). Alături de ea a avut trei copii: Åžtefan Constantin (11 ani), ÅŸi gemenii Alexandru Eugen ÅŸi Tudor Sebastian (9 ani). Se pare că Drăgan are È™i un fiu mai mare nelegitim – Mike Fink, născut în 1971, care nu a fost recunoscut de afacerist.
Însă Mike Fink susÅ£ine că, în urma deciziei unui tribunal din Germania, a fost recunoscut oficial fiul natural al lui Iosif Constantin Drăgan, È™i că are un certificat de naÅŸtere emis la Atena care atestă că este fiul magnatului răposat. El a cerut un miliona de euro din moÈ™tenire, dar până acum nu a demarat vreo acÈ›iune în instanÈ›ele din România.
În urma decesului omului de afaceri, sotia sa a preluat controlul asupra afacerilor familiei. În 2010, în Top 500 de miliardari realizat de Forbes (trustul Adevărul), ea ocupa pozitia a cincea, cu o avere de 800-900 de milioane de dolari.
Lazarov, afaceri de 55 de milioane de euro
Producătorul de televiziune Valeriu Lazarov a murit la 73 de ani în august 2009, la Madrid, din cauza unor complicaÈ›ii apărute în urma unei operaÈ›ii la colon. Părintele emisiunilor "Surprize, surprize" sau "Din dragoste", care È™i-a petrecut peste 50 de ani din viață realizând show-uri de divertisment pentru televiziuni din Italia, Spania È™i România, a lăsat o avere de peste 50 milioane de euro.
Averea a fost împărÈ›ită între soÈ›ia sa, teleasta Augusta Lazarov, È™i cei cinci copii ai defunctului. Producătorul se căsătorise cu Augusta în 2004, diferenÈ›a de vârstă dintre ei fiind de 40 de ani. Era cea de-a treia căsătorie a lui Lazarov.
În 2008, averea sa a fost estimată de Capital la 53-55 de milioane de euro. Omul de televiziune avea ÅŸase societăţi în România: Prime Time World Broadcast SA (producÅ£ii TVR), Prime Time World BucureÅŸti SRL, Dream Production SRL (Romantica ÅŸi Kanal D), La Dolce Vita Productions Grup SRL (seriale ÅŸi emisiuni eveniment), Sagitarius Communications SA (Antena 1) ÅŸi Super Mobil SRL.
Fiii producătorului au preluat frâiele afacerilor
Lazarov deţinea și pachete de acţiuni la o companie farmaceutică din Statele Unite, la Sony Corp., la Time Warner, la televiziunile CNN şi Antena 3 din Spania, la Telefonica, cel mai mare operator de telecomunicaţii din Spania, dar și la dar şi la un operator de telefonie din Japonia.
După moartea sa, afacerile din România au fost preluate de Roberto Lazarov (30 de ani), fiul din a doua căsătorie a magnatului, potrivit testamentului acestuia. MulÈ›i se aÈ™teptaseră ca Augusta să preia afecerile din România, ea având la acea vreme funcÅ£ia de director de dezvoltare la Prime Time World Broadcast ÅŸi Sagitarius Communications. Familia a fost reticentă în a vorbi despre împărÈ›irea exactă a averii, dar Roberto a declarat la acea vreme că "toată lumea È™i-a moÈ™tenit partea sa" È™i că tatăl lui a fost "corect cu toată lumea". Valerio, fiul cel mare în vârstă de 37 de ani, a preluat afacerile din Madrid.
Constantin Spak, mezeluri de 80 de milioane de euro
Recent, în aprilie 2011, omul de afaceri Constantin Spak a fost găsit mort în incinta fermei sale din comuna Valea Mare, judeÈ›ul Olt. Bărbatul de 57 de ani s-a sinucis, înjunghiindu-se de trei ori în inimă. Potrivit medicilor È™i familiei, Spak era depresiv, pe fondul unor probleme de sănătate, dar È™i al dificultăților în care se aflau afacerile sale.
Constantin Spak deÅ£inea grupul de firme Spak Groupe, o afacere în domeniul producÅ£iei ÅŸi comercializării produselor din carne. DeÈ™i fabrica de mezeluri de la Potcoava tocmai se închisese, Spak a lăsat în urmă o avere de peste 80 de milioane de euro.
Grupul de firme va rămâne acum, cel mai probabil, pe mâinile celor trei copii ai săi: Traian, în vârstă de 29 de ani (care urma să se căsătorească în acest an cu Andreea Antonescu, fostă Andre), Iulius de 31 de ani (consilier în cadrul Consiliului Local Slatina) È™i Dana (24 de ani).
Sursa: verticalnews.ro
