În ultimii ani, mai mulți oameni de afaceri români extrem de bogați au murit lăsând în urmă averi uriașe. Moștenirile fabuloase nu au fost ocolite de contestații, procese și apariții ale unor moștenitori surpriză.

Unele dintre cazuri nu s-au rezolvat nici până în prezent. Un exemplu în acest sens este fiul nelegitim al fostului ziarist Dumitru Tinu, care se luptă în continuare în instanță pentru o parte din averea tatălui său și a pus ochii pe o bucată foarte mare din trustul Adevărul, deținut de Dinu Patriciu. În continuare, VerticalNews vă prezintă câteva dintre poveștile din jurul "marilor moșteniri" din România: unde a ajuns averea unora dintre cei mai bogați români?

Dumitru Tinu a murit în ianuarie 2003 într-un accident de mașină pe DN 1. La acea dată, el era director al ziarului Adevărul și totodată acționarul majoritar, având 80% din acțiunile cotidianului. Potrivit Ziarului Financiar, compania Adevărul S.A. încheiase anul 2001 cu un profit net de 717.000 de dolari. Procentele le-au revenit fiicei sale, Ana Maria, și soției, Tamara. În afară de acțiuni, Tinu a lăsat moștenire și un apartament în București, o casă în Băneasa, o vilă de vacanță la Breaza, un teren la Breaza și un autoturism Volvo. La scurt timp după deces a apărut un nou moștenitor: Andrei Iucinu, despre care mama acestuia Emilia, o fostă iubită a lui Tinu, spunea că este fiul nelegitim al defunctului. Bătălia pentru avere a început imediat între familia soției legitime și familia amantei. Între timp, în iulie 2006, omul de afaceri Dinu Patriciu a cumpărat, prin Rompetrol Holding, pachetul majoritar de acțiuni ale Societății Adevărul, de la Ana Maria Tinu. El are acum 60% din acțiuni, în timp ce fiica lui Dumitru Tinu a păstrat 24%.

Andrei Iucinu versus Dinu Patriciu

Deocamdată, instanța i-a dat câștig de cauză lui Andrei, care a fost recunoscut drept fiu natural al fostului director al ziarului. Apoi, familia Iucinu a mai câștigat două procese succesive prin care a obținut anularea certificatului de moștenitor al Tamarei și al fiicei sale, Ana Maria. În cadrul ultimului proces, în martie 2010, magistrații Tribunalului București l-au declarat pe Andrei unul dintre moștenitorii lui Dumitru Tinu, având dreptul la trei optimi din valoarea averii. Restul revine soției legitime (două optimi) și fiicei (trei optimi). Decizia nu a fost însă definitivă, Ana Maria Tinu având dreptul la recurs.

În august 2010, Andrei a dat în judecată familia tatălui său și trustul Adevărul, deținut de Dinu Patriciu. El cere 40% din acțiunile de la cotidian (jumătate din cele 80% deținute de tatăl său), jumătătate din banii încasați de Ana Maria Tinu între 2003 și 2005 – până să vândă acțiunile lui Patriciu – adică 400.000 de euro, o cotă parte dintr-un apartament în valoare de 445.995 de lei, o cotă parte dintr-un teren din Breaza în valoare de 44.265 de lei și jumătate din valoarea mașinii Volvo a tatălui său. Pe de altă parte, Patriciu a declarat că tânărul nu are nicio șansă să intre în posesia a 40% din acțiuni, ci cel mult în posesia a trei optimi din cele 24% din acțiunile fiicei lui Dumitru Tinu, rezervate moștenitorilor, potrivit clauzelor contractului încheiat de Patriciu cu Ana Maria Tinu.


Mihail Erbaşu, cel mai bogat sinucigaş

La un an după moartea lui Dumitru Tinu, afaceristul Mihail Erbaşu, un adevărat guru al construcțiilor la noi în țară, s-a sinucis aruncându-se de la balconul vilei sale din Snagov. În vara anului 2004, omul de afaceri de 62 de ani lăsa în urmă un adevărat imperiu, dar şi foarte multe datorii. De altfel, la acea dată s-a speculat că problemele financiare l-au determinat să îşi pună capăt zilelor, mai ales deoarece în scrisoarea de adio vorbea despre "umilinţa mafiei" pe care nu o mai putea "suporta".

În anul 2003, Erbașu a ocupat locul 24 în Topul celor mai bogaţi 300 de oameni din România, realizat de revista Capital, cu o avere estimată la 90-100 milioane de dolari. Însă el avea datorii de 150 de miliarde de lei (vechi) la stat, în afară de datoriile către bănci şi alte firme private. Unii au afirmat că Erbaşu era dator inclusiv cămătarilor din lumea interlopă.

Cum să-ți meargă bine în an de criză: afaceri cu statul

În prezent, grupul de firme Erbaşu este deţinut şi administrat de cei doi fii ai defunctului, Cristian (39 de ani) şi Alexandru (32 de ani), precum şi de mama acestora, Elena Erbaşu. Firma SC Constructii Erbasu SA, împreuna cu principalele firme adiacente din domeniul construcțiilor, sunt conduse de fiul cel mare. În schimb, fratele mai mic, cel mai cunoscut playboy de Dorobanţi, se ocupă de Hotelul Erbaş, care are trei stele şi 70 de camere.

În timp ce în anul 2009 aproape 20.000 de companii din domeniul construcţiilor şi-au suspendat activitatea sau au intrat în insolvenţă, cifra de afaceri a grupului de firme deţinut de familia Erbaşu s-a majorat de la 21 de milioane de euro la 35 de milioane. Potrivit Capital, diferenţa a fost făcută de contractele cu finanţare publică câştigate de grupul Erbaşu (80% din contractele grupului erau semnate cu instituţii de stat). În 2010, cifra de afaceri a fost şi mai mare: 37 de milioane de euro.

Ferme, păduri, terenuri și vaci

Familia deţine şi o fermă agrozootehnică în satul Nucet, judeţul Dâmboviţa, cu vaci, oi şi  terenuri agricole. Ferma se întinde pe o suprafaţă de 200 de hectare, din care o parte au fost arendate. Cristian Erbaşu intenţionează să îşi extindă această ramură şi să investească într-o fabrică de procesare a laptelui, precum şi într-o nouă fermă de vaci şi oi în Bogaţi, judeţul Argeş, unde Elena Erbaşu are o casă de vacanţă. Familia Erbaşu deţine şi 1.000 de hectare de pădure în zona barajului Vidraru. Potrivit publicaţiei Obiectiv argeşean, Elena Erbaşu a înfiinţat în anul 2007 societatea Exploatări Forestiere Munţii Argeşului cu scopul de a exploata pădurile de la Vidraru.

Înstărita familie are şi un teren pe Valea Prahovei, achiziţionat cu 500.000 de euro, unde intenţionează să construiască un complex hotelier de patru sau cinci stele. Complexul se va intinde pe o suprafata de 10.000 de metri si va avea 60 de camere.


1,6 miliarde de dolari, cea mai mare moștenire din România

Iosif Constantin Drăgan, unul dintre cei mai misterioși afaceriști din Româna, a murit în august 2008, în Palma de Mallorca, la 91 de ani, lăsând cea mai mare moștenire din istoria României. În 2006, Drăgan a ocupat prima poziție în Top 300 Capital, cu 1,3-1,6 miliarde de dolari, având afaceri afaceri în domenii precum distribuţie de produse petroliere, edituri, imobiliare şi transporturi. Cu un an înaintea morții a coborât pe locul 7, deși averea i-a crescut, ajungând la 1,5-1,6 miliarde dolari.

Atras de idealurile Gărzii de Fier, în 1941 a pus bazele unei companii care exporta petrol românesc în Italia fascistă. În perioada comunistă a locuit multă vreme în Italia, deși a fost un apropiat al lui Nicolae Ceaușescu și un promotor al național-comunismului.

După al doilea razboi mondial, în 1948, a fondat în Italia Butan Gas, o companie specializată în îmbutelierea şi distribuirea gazului petrolier lichefiat. Apoi s-a extins în Grecia și Maroc (1953), Germania (1955), luând naștere grupul internațional Butan Gas Drăgan, prezent la moartea sa în zece țări: Italia, Austria, Germania, Franța, Maroc, România, Polonia, Bulgaria, Albania și Serbia. Despre averea lui fabuloasă s-a spus că s-ar întemeia pe tezaurul legionarilor, cu care acesta ar fi fugit din țară. Nu se știe însă nimic sigur.

La 78 de ani a luat de nevastă o tânără de 22

Întors în țară după revoluție, a înființat Universitatea Europeană Drăgan în Lugoj (1991), două edituri (Nagard în Italia și Europa Nova în România), o stație TV, una radio (Radio NovaFm), un săptămânal în Lugoj (Redeșteptarea), un cotidian în Timișoara (Renașterea Bănățeană), tipografiile Fed Print din București și Lugoj. Totodată, deținea bunuri imobiliare valoroase.

În 1995, la vârsta de 78 de ani, Drăgan s-a căsătorit cu Daniela Veronica Gușă (aceasta având la momentul respectiv 22 de ani), fiica generalului Ștefan Gușă, fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei Române (1986-1989). Alături de ea a avut trei copii: Ştefan Constantin (11 ani), şi gemenii Alexandru Eugen şi Tudor Sebastian (9 ani). Se pare că Drăgan are și un fiu mai mare nelegitim – Mike Fink, născut în 1971, care nu a fost recunoscut de afacerist.

Însă Mike Fink susţine că, în urma deciziei unui tribunal din Germania, a fost recunoscut oficial fiul natural al lui Iosif Constantin Drăgan, și că are un certificat de naştere emis la Atena care atestă că este fiul magnatului răposat. El a cerut un miliona de euro din moștenire, dar până acum nu a demarat vreo acțiune în instanțele din România.

În urma decesului omului de afaceri, sotia sa a preluat controlul asupra afacerilor familiei. În 2010, în Top 500 de miliardari realizat de Forbes (trustul Adevărul), ea ocupa pozitia a cincea, cu o avere de 800-900 de milioane de dolari.


Lazarov, afaceri de 55 de milioane de euro

Producătorul de televiziune Valeriu Lazarov a murit la 73 de ani în august 2009, la Madrid, din cauza unor complicații apărute în urma unei operații la colon. Părintele emisiunilor "Surprize, surprize" sau "Din dragoste", care și-a petrecut peste 50 de ani din viață realizând show-uri de divertisment pentru televiziuni din Italia, Spania și România, a lăsat o avere de peste 50 milioane de euro.

Averea a fost împărțită între soția sa, teleasta Augusta Lazarov, și cei cinci copii ai defunctului. Producătorul se căsătorise cu Augusta în 2004, diferența de vârstă dintre ei fiind de 40 de ani. Era cea de-a treia căsătorie a lui Lazarov.

În 2008, averea sa a fost estimată de Capital la 53-55 de milioane de euro. Omul de televiziune avea şase societăţi în România: Prime Time World Broadcast SA  (producţii TVR), Prime Time World Bucureşti SRL, Dream Production SRL (Romantica şi Kanal D), La Dolce Vita Productions Grup SRL (seriale şi emisiuni eveniment), Sagitarius Communications SA (Antena 1) şi Super Mobil SRL.

Fiii producătorului au preluat frâiele afacerilor

Lazarov deţinea și pachete de acţiuni la o companie farmaceutică din Statele Unite, la Sony Corp., la Time Warner, la televiziunile CNN şi Antena 3 din Spania, la Telefonica, cel mai mare operator de telecomunicaţii din Spania, dar și la dar şi la un operator de telefonie din Japonia.

După moartea sa, afacerile din România au fost preluate de Roberto Lazarov (30 de ani), fiul din a doua căsătorie a magnatului, potrivit testamentului acestuia. Mulți se așteptaseră ca Augusta să preia afecerile din România, ea având la acea vreme funcţia de director de dezvoltare la Prime Time World Broadcast şi Sagitarius Communications. Familia a fost reticentă în a vorbi despre împărțirea exactă a averii, dar Roberto a declarat la acea vreme că "toată lumea și-a moștenit partea sa" și că tatăl lui a fost "corect cu toată lumea". Valerio, fiul cel mare în vârstă de 37 de ani, a preluat afacerile din Madrid.


Constantin Spak, mezeluri de 80 de milioane de euro

Recent, în aprilie 2011, omul de afaceri Constantin Spak a fost găsit mort în incinta fermei sale din comuna Valea Mare, județul Olt. Bărbatul de 57 de ani s-a sinucis, înjunghiindu-se de trei ori în inimă. Potrivit medicilor și familiei, Spak era depresiv, pe fondul unor probleme de sănătate, dar și al dificultăților în care se aflau afacerile sale.

Constantin Spak deţinea grupul de firme Spak Groupe, o afacere în domeniul producţiei şi comercializării produselor din carne. Deși fabrica de mezeluri de la Potcoava tocmai se închisese, Spak a lăsat în urmă o avere de peste 80 de milioane de euro.

Grupul de firme va rămâne acum, cel mai probabil, pe mâinile celor trei copii ai săi:  Traian, în vârstă de 29 de ani (care urma să se căsătorească în acest an cu Andreea Antonescu, fostă Andre), Iulius de 31 de ani (consilier în cadrul Consiliului Local Slatina) și Dana (24 de ani).


Sursa: verticalnews.ro