"Analiza de suportabilitate arată că ponderea cheltuielilor cu energia termică în venitul mediu al unei gospodării ar putea depăşi pragul acceptat de 10%, putând ajunge până la 12% la nivel naţional şi chiar 14-15% în unele regiuni ale ţării. Costul anual cu energia termică al unei gospodării branşate la un sistem centralizat ar putea fi mai mic cu 20-40% faţă de cazul energiei produse în mod individual pe bază de gaze naturale, acest procent variind în funcţie de eficienţa şi tehnologia adoptate de operatorii sistemelor centralizate", arată Consiliul Concurenţei, într-un raport publicat joi, scrie Mediafax.
Instituţia arată că pentru a evita riscul de neplată a facturilor de către populaţie administraţiile locale trebuie să se asigure că preţul gigacaloriei se încadrează în gradul de suportabilitate acceptat la nivel naţional, astfel că recurg la subvenţionarea energiei termice.
"Această subvenţionare reprezintă o povară asupra bugetului general consolidat estimată la aproape jumătate de miliard de euro anual, sumă care finanţează de fapt ineficienţa operatorilor din sistem. În pofida volumului relativ ridicat al subvenţiilor, un număr semnificativ de operatori de pe această piaţă au un grad ridicat de îndatorare", se arată în raport.
Preţul energiei termice pentru populaţie sunt stabilite de către autoritatea locală respectivă. Cel mai redus preţ al energiei termice (între 86 lei și 154 lei pe gigacalorie) a fost plătit, anul trecut, de consumatorii casnici din Cernavodă, Arad, Vaslui, Tulcea și Bacău. La polul opus se află locuitorii din Constanța, Reșita, Brăila, Miercurea Ciuc și Târgu Mureș, unde preţurile au fost cuprinse între 311 lei și 387 lei pe gigacalorie.
Sistemul de termoficare din România, ineficient, poluant, subfinanţat şi cu pierderi masive, poate fi îmbunătăţit prin măsuri precum reducerea monopolurilor locale, operarea privată sau public-privată a sistemelor centralizate şi asigurarea unui mediu concurenţial, recomandă Consiliul Concurenţei.
