Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), negociat între UE și SUA, va pune presiune pe serviciile publice din Uniunea Europeană, care își vor pierde dreptul la subvenții și vor deveni din ce în ce mai comerciale, o dată cu achiziționarea lor prin privatizare de către companiile multinaționale, a adăugat Jürgen Maier.
În plus, tratatele comerciale bilaterale pe care Comisia Europeană le-a negociat în secret, fără consultarea opiniei publice europene, cu SUA (TTIP) și Canada (CETA), conțin clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin.
Mai mult decît atît. Acordul CETA, negociat în secret timp de șase ani între Comisia Europeană și Canada, exclude practic principiul precauției, pentru care ecologiștii din Europa s-au luptat multă vreme, a precizat, cu aceeași ocazie, Lavinia Andrei, președintele organizației non-guvernamentale Terra Mileniul III.
Astfel, adoptarea acordului CETA va da ocazia corporațiilor să se bucure de starea de fapt din SUA, unde o practică sau o activitate nu este interzisă pînă nu se demonstrează că este periculoasă pentru mediu, lăsînd calea deschisă pentru fracturarea hidraulică, pentru cianurarea la suprafață sau pentru organismele modificate genetic.
Un alt motiv de nemulțumire pentru reprezentanții societății civile este acela că adoptarea TTIP va aduce relaxarea standardelor legate de siguranța și sănătatea consumatorilor europeni. De exemplu, în industria cosmeticelor, UE interzice în prezent 1300 de chimicale pentru a fi folosite în aditivi, în schimb ce legiuitorii americani doar 11. Situația este similară și pentru industria alimentară, iar adoptarea TTIP va da liber companiilor americane să își exporte produsele în Europa conform normelor și reglementărilor permisive prevăzute de legislația SUA.
Deși Comisia Europeană justifică adoptarea acestor tratate de comerț bilaterale cu SUA și Canada prin nevoia de a impulsiona economia europeană "este clar că nu vom avea o creştere economică şi locuri de muncă, ci mai multă sărăcie în Europa, dar mai mult profit pentru multinaţionale", susține Jürgen Maier.
În fapt, secretomania cu care Comisia Europeană a negociat aceste acorduri și evidența că forul executiv al Uniunii Europene se preocupă mai mult de bunăstarea multinaționalelor, decît de condițiile de viață ale cetățenilor europeni, în condițiile în care acordarea unor puteri fără precedent corporațiilor va aduce daune statelor de drept, protecţiei mediului şi drepturilor cetăţeanului, au făcut ca populația din țările europene să fie tot mai sceptică cu privire la acest tratat.
În toată Europa, 360 de organizații internaționale ale societății civile au format Iniţiativa Cetăţenească Europeană Independentă, prin care solicită oprirea negocierilor pentru TTIP. S-au adunat peste 1,3 milioane de semnături împotriva parteneriatului şi în numeroase state europene s-au organizat proteste. Zeci de mii de oameni au ieșit deja în stradă, solicitînd Comisiei Europene să renunțe la punerea pe primul plan a intereselor corporațiilor.
Încă o dată de dovedește însă că Uniunea Europeană este un for birocratizat care are ca principală misiune impunerea samavolnică în Europa a intereselor corporațiilor și ale companiilor multinaționale. Cancelarul german Angela Merkel este în continuare unul dintre principalii susținători ai TTIP, în ciuda protestelor susținute care au venit dinspre societatea civilă germană și europeană. Acordul a fost negociat deja de Comisia Europeană, care îl va impune parlamentelor din statele membre în forma finală, forurile legislative naționale neavînd, în viziunea executivului european, decît obligația de a-și da acordul.
Pentru ca TTIP să nu fie adoptat de Comisia Europeană, este nevoie ca doar unul dintre cele 28 de parlamente naționale, ale statelor membre UE, să nu îl ratifice. Rămîne însă de vazut în ce măsură presiunea societății civile va aduce vreun rezultat, în condițiile în care s-a dovedit pînă acum că politicienii care formează clasa politică europeană răspund mai degrabă comenzilor și intereselor venite din cu totul altă parte decît dinspre proprii alegători.
În România, premierul Victor Ponta s-a grăbit deja să declare că "TTIP este un lucru bun, pentru că altfel Europa își pierde capacitatea de dezvoltare economică", fără să se mai deranjeze să consulte în vreun fel Parlamentul sau societatea civilă. De altfel, subiectul TTIP este aproape obscur pentru opinia publică din țara noastră, nimeni, nici din clasa politică, dar nici din mass-media, negăsind de cuviință pînă acum să îl supună dezbaterii publice, deși de-abia am ieșit din campania electorală pentru alegerile prezidențiale.
În aceste condiții, România este printre țările cu cele mai puține semnături împotriva parteneriatului, adică aproximativ 3600 din 1,3 milioane. Cei ce vor să afle mai multe despre Iniţiativa Cetăţenească Europeană Independentă, dar să și semneze petiția pentru stoparea negocierilor legate de TTIP, o pot face lahttp://stopttip.ro/.
O mare parte din specialiștii în economie sînt de părere că, pentru ca zona euro, unul din fundamentele economice ale Uniunii Europene, să reziste pe termen lung, este nevoie ca statele bogate din nordul continentului să le susțină financiar pe cele sărace din sud, pînă la eradicarea discrepanțelor economice între țările Uniunii.
Dar iată că, în viziunea Comisiei Europene și a factorilor de conducere ai UE, pentru ca Uniunea Europeană că continue să se dezvolte, toată lumea, și cei din Nord, și din Sud, și statele bogate, și cele sărace, și cei care au adoptat moneda euro, și cei care încă nu au aderat la uniunea monetară, trebuie să susțină financiar multinaționalele și corporațiile americane.
SURSA
