În 2013, în România s-au născut 176.000 de copii, iar femeile românce din străinătate au dat naştere la 22.000 de copii. În 1990, numărul de naşteri din ţară era de aproape 315.000 de copii.

Lipsa locurilor de muncă din economie îi determină pe tinerii care ar trebui să îşi întemeieze o familie să plece în străi­nătate, iar femeile amână din ce în ce mai mult naşterea primului copil, fenomene care amplifică scăderea popu­laţiei României. În timp ce în alte ţări impozitul pe salariu se calculează în funcţie de numărul de nou-născuţi, pentru a stimula natalitatea, România nu are încă o strategie pe termen lung pentru a combate depopularea ţării.

În 2013, populaţia a scăzut în 13 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, iar România a pierdut, într-un singur an, peste 77.000 de locuitori, acesta fiind minusul înregistrat la soldul "net" al populaţiei, luând în considerare sporul natural şi migraţia.

"Rata fertilităţii de 1,3 copii la o femeie este constantă din 1995 încoace, iar din acest punct de vedere România este la acelaşi nivel cu state dezvoltate precum Germania, Italia sau Austria. Spre deosebire de România însă, în Germania scăderea populaţiei este acoperită de numărul mare de imigranţi, astfel că, într-adevăr popu­laţia a pierdut din sporul natural negativ 200.000 de locuitori anul trecut, dar numărul imigranţilor a fost de 400.000 de persoane", a explicat profesorul Vasile Gheţău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române.

Un alt motiv pentru care problema natalităţii s-a accentuat a fost şi amânarea naşterilor, astfel că, dacă în 1990, vârsta medie a mamei la naşterea primului copil era de 22,3 ani, în 2013 aceasta a crescut la 26,5 ani. Profesorul Gheţău spune că vârsta medie a mamei la prima naştere se apropie de 30 de ani în Bucureşti. Faptul că a avut loc o explozie“ a învăţământului superior românesc după 1990, iar ponderea femeilor a fost mai mare decât a bărbaţilor în rândul studenţilor, a determinat ca femeile să stea mai mult în şcoală şi apoi să îşi găsească un loc de muncă, amânând astfel decizia de a face copii.

"Legislaţia privind indemnizaţiile acordate mamelor pare mai degrabă o ironie a statului, prin care îi descurajează intenţionat pe cei cu studii superioare şi cu salarii mari să facă copii. Cum să mă gândesc să fac un copil dacă asta mi-ar reduce semnificativ venitul exact în anul în care am nevoie mai mult ca oricând de bani pentru a avea grijă de copil?", spune Roxana, 32 de ani, care lucrează în domeniul cercetării de piaţă şi care câştigă peste 1.200 de euro net pe lună. În prezent, o angajată care intră în concediu de creştere a copilului iese de pe statul de plată al angajatorului şi primeşte o indemnizaţie de la stat, care poate fi de maximum 1.200 de lei în cazul unui concediu de doi ani sau de 3.400 de lei în cazul unui concediu de un an. Astfel, o angajată cu un salariu de 1.200 de euro net pe lună ar avea venituri cu 36% mai scăzute dacă optează pentru varianta unui concediu de un an pentru creşterea copilului.

Citeste mai departe, pe zf.ro