Unul dintre cele mai apreciate sisteme de învățământ din lume există și în România. Elevii au mai puține teme, sunt mai liberi în exprimare, pot striga învățătoarea pe nume și nu trebuie să stea drepți în bancă.

  90% dintre elevi promovează bacalaureatul, peste 65% dintre absolvenţii de liceu merg la facultate şi doar 10% dintre cei care se pregătesc să fie dascăli ajung la catedră. Sunt performanţele sistemului de învăţământ finlandez, considerat cel mai bun din lume.

Din anul 2010, Ministerul Educaţiei a aprobat funcţionarea unei grădiniţe şi a unei şcolii primare în România, într-o şcoală din Bucureşti, care urmează sistemul nordic de predare, arată Digi24.ro.

"Ce înseamnă şcoală finlandeză pentru un copil care vine aici? Este că din start va fi şocat de faptul că profesorilor li se spune pe nume. Noi considerăm şi este unul dintre principiile pe care le-am învăţat de la colegii din Finlanda: nu formalitatea dă respectul, ci relaţia aduce respectul", spune Alina Cîrjă, director al școlii româno-finlandeze.

"Noi îi spunem : Ana, vii te rog să ne verifici şi nouă tema? Mă simt ca şi cum sunt din familia mea. Vorbesc cu ele ca şi cum ar fi sora mea, mama mea, cam aşa", povestește Anya, elevă la această școală.

Ștefan, un alt elev spune că îi place aici pentru că "facem foarte multe jocuri, ne dau şi nişte pauze de ieşit afară zilnic şi avem şi loc de joacă. S-au gândit la noi profesorii când au făcut locul de joacă".

"Diferenţa este că noi nu mergem doar pe română şi mate, mergem şi pe arte vizuale. Adică ne descoperim talentele. Pe mine, dacă aş avea toată ziua română şi mate m-ar debusola, aş fi foarte axată doar pe ele şi aş uită să ştiu multe despre mine, să mă joc", mai spune Anya.

La şcoala finlandeză ora de curs durează 45 de minute, iar pauza 15 minute. Elevii au mai puţine teme şi mai multe activităţi practice. Sunt încurajaţi să vorbească în public şi îşi aleg cluburi la care participa, în funcţie de abilităţile lor.
"Credem că şi temele au rolul lor în educaţie, însă temele au scopul de a fixa anumite cunoştinţe. Ele sunt mult mai puţine, pentru că încurajăm creativitatea: copilul este încurajat să facă proiecte de weekend, să studieze pe o anumită temă, să găsească răspunsuri. Notăm pe caiet, dar încercăm ca în timpul orei să folosim cel puţin unul, două jocuri pentru ca ei să vină la şcoală, să fie relaxaţi şi să înveţe cu plăcere", explică Ana Maria Ologeanu, profesor.

"Considerăm că dezvoltarea personală a copilului este la fel de importantă ca cea academică şi de multe ori îi vom vedea argumentându-şi regulile: noi nu suntem de acord să se meargă la parc o dată pe zi, drept urmare dacă îmi aduc suficiente argumente putem chiar şi regulamentul să îl schimbăm, respectând evident protecţia şi siguranţa lor", mai spune spune Alina Cîrjă.

Elevii de la şcoala finlandeză sunt îndemnaţi să citească oricât de mult: în clasă, în bibliotecă ori la locul de joacă, depinde doar de ei să găsească locul potrivit, pentru lecturile preferate.

Dacă până acum la şcoala finlandeză exista doar ciclul primar, din 2015, elevii au şi învăţământ gimnazial. Le place şcoala lor şi vor să pună o cărămidă la clădirea unui altfel de sistem de educaţie, în care, spun ei, copiii cresc frumos, încheie sursa citată.