Reclamanţii sunt victime sau moştenitori ai acestora în urma represiunii armate a demonstraţiilor care au început în Timişoara în seara de 16 decembrie 1989 împotriva regimului comunist condus de Nicolae Ceauşescu.
În ianuarie 1990, după executarea dictatorului Nicolae Ceauşescu şi căderea regimului comunist, biroul procurorului militar din Timişoara a deschis o anchetă privind reprimarea demonstraţiilor. Reiese din documentele din dosar că toţi reclamanţii din cauza înregistrată la CEDO au fost identificaţi în cursul anchetei ca victime ale represiunii.
Printr-un rechizitoriu din 30 decembrie 1997, procurorii militari i-au trimis în judecată pe generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, fiind inculpaţi ca principali responsabili de organizarea represiunii armate faţă de demonstraţiile anticomuniste de la Timişoara.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru omor şi tentativă de omor privind organizarea şi coordonarea represiunii de la Timişoara. Curtea a dispus, de asemenea, ca reclamanţii să plătească în solidar cu Ministerul Apărării despăgubiri, sume ce au fost achitate.
Cazul în care s-a pronunţat CEDO marţi este similar celui referitor la dosarul "Şandru şi ceilalţi", în care, în 8 decembrie 2009, Curtea de la Strasbourg a avut competenţa de a stabili dacă s-a făcut o investigaţie eficace, în sensul respectării articolului 2 din Convenţia Europeană privind dreptul la un proces echitabil şi într-un termen rezonabil.
CEDO a condamnat România, în decembrie 2009, pentru durata prea mare a procedurilor judiciare în soluţionarea dosarului privind revoluţia de la Timişoara, în care au fost trimişi în judecată generalii (r) Victor Athanase Stănculescu şi Mihai Chiţac.
Patru timişoreni - care fie au participat la evenimentele din decembrie 1898 din Timişoara, fie rude ale acestora - au reclamat în 22 iulie 2003 încălcări ale drepturilor lor prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Europene, printre care şi pe cel de a avea un proces echitabil într-un termen rezonabil.
Curtea Europeană a Dreptuilor Omului (CEDO) de la Strasbourg consemnează în decizia pe care a luat-o marţi faptul că, în 12 ianuarie 1990, procurorii militari au început o anchetă privind evenimentele din decembrie 1989, iar în 1997 generalii Stănculescu şi Chiţac au fost deferiţi justiţiei. În 2000, generalii au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare, însă în 2001 procurorul general al României (Joiţa Tănase-n.r.) a făcut un recurs în anulare, procesul s-a rejudecat, iar acuzaţii au fost eliberaţi din arest. În final, în15 octombrie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru implicare în masacrul de la Timişoara.
"În timpul acestor proceduri, examinarea cauzei de către instanţele judecătoreşti a fost în mod repetat întreruptă", notează CEDO, în decizia sa din 8 decembrie 2009, subliniind faptul că "a durat încă opt ani până la soluţionarea procesului".
CEDO a decis atunci despăgubirea timişorenilor Horia Teodor Şandru, Ştefan Răducan, Silvia Benea şi Daniela Grama cu câte 5.000 de euro.
Marţi, 26 martie 2013, CEDO a decis despăgubirea altor 65 de timişoreni cu câte 5.000 de euro şi a altor şapte cu câte 3.500 de euro, România având astfel de plătit în total 349.500 de euro.
În perioada 17-20 decembrie 1989, la Timişoara, s-au înregistrat 72 de morţi şi 253 de răniţi, prin împuşcare. De asemenea, o femeie a fost călcată de tanc, pe Podul Decebal, iar alte 43 de persoane au fost bătute de către forţele de represiune.
realitatea.net
