Henry Ford a făcut în anul 1913 ceva ce niciun alt industriaş nu îndrăznise: a dublat salariile muncitorilor la 5 dolari pe zi şi le-a redus programul de muncă cu o oră. Efectele deciziei au fost o creştere majoră a productivităţii.
Balaji Viswanathan, utilizator al reţelei Quora, argumentează de ce măsura lui Ford a fost la vremea respectivă cea mai inteligentă decizie executivă luată vreodată.
Cu salarii duble, rata de fluctuaţie a personalului a scăzut considerabil, costurile cu instruirea personalului s-au redus semnificativ iar cei mai buni oameni au continuat să lucreze în companie.
Conform biografiei scrise de Richard Snow, în 1913, rata de fluctuaţie a personalului era atât de mare, încât Ford trebuia să angajeze 60.000 de persoane, ca să reuseasca sa rămână macar cu 10.000. După decizia lui Ford, fluctuaţia a scăzut aproape de zero.
La nivel de PR, decizia a avut un impact uriaş: absenteismul a fost aproape eliminat pentru că existau motive puternice pentru a veni la muncă iar nivelul de pregătire al persoanelor care îşi depuneau CV-urile pentru un loc de muncă la Ford a crescut.
Rezultatele finale au fost o explozie a productivităţii şi începutul unei noi clase de mijloc care îşi permitea să cumpere automobilele pe care le producea compania.
