În Å£ara în care numeroase multinaÅ£ionale încă fentează impozitele la stat, repatriindu-ÅŸi profi­tu­rile, ÅŸefii de la FinanÅ£e vor să încurajeze dela­Å£iunea vecinilor ce plătesc prea puÅ£ine taxe.
 
Sistemul ce presupune recompensarea persoanelor care îÅŸi reclamă vecinii la Fisc atunci când primii au date că ceilalÅ£i plătesc statului prea puÅ£ine taxe în raport cu bunurile deÅ£inute sau cu veniturile obÅ£inute nu ar funcÅ£iona în România ÅŸi nici nu ar fi normal să fie aplicat atât timp cât Fiscul nu îÅŸi face treaba cum trebuie. Opinia aparÅ£ine avocatului specializat în fiscalitate Gabriel BiriÅŸ, unul dintre autorii platformei economice de guvernare a alianÅ£ei venite la putere în 2005, scrie romanialibera.ro.

Avocatul, partener al firmei de consultanţă BiriÅŸ & Goran, spune că măsura sugerată la finele săptămânii trecute de către Liviu Voinea, secretar de stat în Ministerul FinanÅ£elor, de altfel un respectabil economist, "ar fi aplicabilă doar după ce Fiscul va face tot ceea ce iî stă în putinţă să rezolve fenomenul (evaziunii fiscale  - n.r.)". Or, în România contrabanda e făcută de autorităţi.  Recent a ieÅŸit la iveală cazul fostului ÅŸef al Fiscului, Sorin Blejnar, acuzat de DirecÅ£ia NaÅ£ională AnticorupÅ£ie pentru implicarea sa într-o reÅ£ea al cărei scop era comercializarea de carburanÅ£i fără plata taxelor la stat.

Turnătoria nu ar funcţiona, din cauza fricii

În plus, delaÅ£iunea îndreptată împotriva celor care ocolesc plata impozitelor nu ar funcÅ£iona, din cauza fricii de cel turnat la Fisc, spune avocatul. El men­Å£ionează un caz al unor întreprinzători care ar dori să-ÅŸi deschidă o unitate de alimentaÅ£ie publică, eliberând bonuri fiscale tuturor clienÅ£ilor, dar cărora le e teamă că, dacă ar face aÅŸa ceva, ar deveni obiectul unor controale intense, dar abuzive ale inspectorilor fiscali. Emiterea bonurilor fiscale în zona alimentaÅ£iei publice este o raritate în România. "Bonurile se dau când le ceri", explică avocatul BiriÅŸ.

Dan Schwartz, consultant fiscal al firmei Scot&Company Consulting, declara recent pentru România liberă că până ÅŸi în BucureÅŸti, oraÅŸ în care îÅŸi are sediul central AgenÅ£ia NaÅ£ională de Administrare Fiscală, doar o mică parte a unităţilor de alimentaÅ£ie publică, de tipul restaurantelor, emit ÅŸi bonuri fiscale. El consideră că dacă autorităţile vor cu adevărat să lupte împotriva evaziunii fiscale ele trebuie să informatizeze sistemul de control fiscal, legând agenÅ£ii economici într-o reÅ£ea unică, conectată la serverele Fiscului. O bună parte din agenÅ£ii economici din România cumpără marfă nefiscalizată, nu îÅŸi trec încasările prin casele proprii de marcat, văduvind astfel bugetul statului de cota de TVA aferentă bunurilor vândute ÅŸi de impozitul pe profit.

Disputa a fost starnita de Liviu Voinea, care a spus că va studia o legislaÅ£ie a "denunţătorului" din Suedia. "În Suedia vom analiza ÅŸi sistemul denunţătorului, care funcÅ£ionează de ani buni acolo ÅŸi ar putea fi implementat ÅŸi la noi", a declarat Voinea. Acolo, populaÅ£ia este stimulată fiscal să dea informaÅ£ii despre averea vecinilor, a cunoÅŸtinÅ£elor sau operaÅ£iunile unor companii.

"Acolo oamenii primesc la poÅŸtă scrisori în care sunt informaÅ£i că au plătit un impozit X, dar li se transmite ÅŸi dacă unii dintre vecini au declarat valori de impozitare mult mai mici. Fiscul se bazează pe faptul că oamenii ÅŸtiu cel mai bine situaÅ£ia vecinilor ÅŸi pentru cei care transmit informaÅ£ii corecte despre aceÅŸtia se aplică scutiri, sau li se dă o recompensă ÅŸi mai plătesc doar diferenÅ£a", a explicat Voinea. 

41 miliarde euro, adică 29,6% din PIB, consideră Comisia Europeană că e volumul economiei subterane din România, nivel depăşit doar de Bulgaria (32,2%).