Unele sunt legate de marirea amenzilor pentru munca la negru, pentru neplata salariilor sau pentru nerespectarea zilelor de repaus, altele tin de acordarea concediilor de odihna sau de facilitati privind incheierea de contracte cu durata determinata. ITM-urile justifica modificarile prin flexibilizarea raporturilor de munca. Adica exact ceea ce sindicatele nu vor!
In majoritate, propunerile venite din partea inspectorilor de munca se refera la o mai buna protectie a angajatilor, prin majorarea amenzilor in cazul incalcarii legii sau prin introducerea unor prevederi mai explicite pentru a nu se mai crea confuzii in relatiile de munca.
Amenzi mai mari pentru neplata salariilor si a concediilor
Propunerile inspectorilor de munca prevad introducerea a doua noi alineate in Codul Muncii, care sa instituie amenzi cuprinse intre 5.000 si 10.000 de lei, in cazul neplatii salariilor, si sanctiuni intre 3.000 si 5.000 de lei, pentru neplata concediilor.
Motivatia acestora este ca, in contextul crizei economice, s-au inmultit cazurile in care angajatorii refuza sa plateasca salariile, mai ales in cazul incetarii raporturilor de munca, si concediile.
Inspectorii sustin ca indrumarea angajatilor catre instante nu face decat sa ingroase numarul de dosare aflate pe rol si, implicit, prelungirea timpului de solutionare a sesizarilor.
Amenzi pentru somaj tehnic "fictiv"
Decizia Guvernului de a-i scuti de la plata contributiilor sociale pe angajatorii care suspenda activitatea si-si trimit salariatii in somaj tehnic, din cauza crizei, a facut ca numarul acestora sa se inmulteasca in ultima perioada. Dar daca, initial, masura a fost una laudabila, s-au gasit multi care sa eludeze legea.
De exemplu, multi angajatori intocmesc documentele pentru somaj tehnic, perioada pentru care platesc 75% din salariu, dar isi cheama salariatii la serviciu, iar acestia muncesc program normal.
Spor de 50% pentru lucrul in weekend
Desi actualul Cod al Muncii prevede un spor pentru munca in timpul legal de repaus, dar nu este stabilit si cuantumul, s-a ajuns la situatia in care angajatorii acorda sporuri nesemnificative, de 0,5% sau 1% din salariul de baza.
Propunerea presupune stipularea expresa a unui spor de 50% din salariul de baza in cazul in care angajatorul isi cheama salariatii la serviciu sambata si duminica.
Weekend in mijlocul saptamanii?
Acum, Codul Muncii prevede ca perioada de repaus saptamanal consta in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica. Acolo unde nu se poate, perioada de odihna se stabileste de comun acord cu angajatul, de cele mai multe ori duminica si lunea, daca se lucreaza sambata.
Inspectorii de munca propun ca repausul saptamanal sa fie de 48 de ore, dar nu neaparat doua zile consecutive. Ei justifica aceasta modificare prin faptul ca, uneori, salariatii ar dori sa aiba libera o zi in timpul saptamanii, pentru a-si rezolva diferite probleme personale, dar si prin flexibilizarea raporturilor de munca si aplicarea legislatiei europene.
Concediu fractionat, dupa nevoile salariatilor
Actualul Cod al Muncii prevede ca salariatii beneficiaza de minimum 20 de zile de concediu pe an, din care, obligatoriu, 15 zile trebuie acordate neintrerupt. Propunerea de modificare prevede posibilitatea ca salariatul sa poata renunta la transa de 15 zile pentru motive personale intemeiate.
Motivarea consta in faptul ca multi angajati prefera sa-si ia concediul fractionat, in functie de problemele personale pe care le au, pentru a nu apela la concediu fara plata. Inspectorii de munca mai atrag atentia ca, in practica, salariatii sunt pontati fictiv cu 15 zile de concediu legate doar pentru respectarea legii, in realitate acesta fiind acordat fractionat si in prezent.
Referitor la concediu, o alta modificare vizeaza si acordarea zilelor neefectuate pana la sfarsitul anului urmator si in cazul perioadelor din alti ani.
Extinderea situatiilor in care se pot incheia contracte cu durata determinata
Propunerile de modificare a Codului Muncii prevad ca incheierea de contracte cu durata determinata sa nu mai fie o exceptie de la cele cu durata nedeterminata, iar situatiile in care se pot incheia astfel de contracte sa fie mai frecvente.
Modificarea pleaca de la faptul ca, pe plan european, partenerii sociali au recunoscut ca aceste contracte individuale de munca, pe durata determinata, sunt forma cea mai comuna de relatie de munca si ca raspund in cele mai numeroase cazuri nevoilor angajatilor si angajatorilor, motiveaza initiatorii modificarea.
In prezent, propunerile de modificare a Codului Muncii sunt analizate la nivelul Ministerului Muncii, unde vor fi corelate cu cele venite din partea patronatelor, dupa care vor fi inaintate Guvernului spre adoptare.
Premierul Emil Boc a declarat, recent, ca Guvernul pe care il conduce intentioneaza sa-si asume raspunderea, cel mai probabil in luna octombrie, pe noul Cod al Muncii si pe Codul Social. O data cu Codul Muncii, vor fi modificate si legea sindicatelor, legea patronatelor si legea contractelor de munca.
Sindicatele au anuntat ca nu sunt de acord cu modificarile propuse la Codul Muncii si asteapta negocierile de la Minsterul Muncii pentru a-si sustine punctul de vedere.
SURSA: incont
