Afecţiunea apare la persoanele de orice vârstă, fiind însă mai frecventă la bărbaţii de vârstă medie, supraponderali sau obezi.
"Sforăitul poate să apară uneori sau poate să fie agravat de consumul de alcool, de utilizarea miorelaxantelor (medicamente care favorizează destinderea musculară) sau a benzodiazepinelor (medicamente utilizate în tratarea anxietăţii şi insomniei)" precizează medicul Elena Lățcan.
Evitaţi să dormiţi pe spate!
Alţi factori care favorizează apariţia sforăitului sunt dormitul pe spate, nasul înfundat, inflamaţia faringelui (faringita) sau a amigdalelor (amigdalita).
Unele persoane sforăie numai în sezonul alergiilor (primăvara) sau atunci când au o infecţie a sinusurilor.
Sforăitul cronic este provocat de astuparea parţială a căilor respiratorii, ca efect secundar al anumitor boli sau defecte anatomice.
Obezitatea, una dintre cauze
Conform medicului, sforăitorii cronici sunt persoane cu modificări anatomice ale căilor aeriene superioare provocate fie de anumite boli endocrine, precum hipotiroidismul (producţia insuficientă de hormoni tiroidieni) sau acromegalia (creşterea deformantă, în grosime şi lăţime, a oaselor şi a ţesuturilor moi), fie de obezitate.
"Obezitatea, prin depunerea de ţesut adipos la nivelul faringelui, reduce suprafaţa faringelui, modifică axul acestuia şi pune muşchii dilatatori ai faringelui într-o poziţie mai putin favorabilă menţinerii faringelui deschis", explică Elena Lățcan.
Pe de altă parte, sforăitul apare şi la persoanele cu structuri osoase mici ale faringelui (cei care suferă de micrognaţie sau retrognaţie) sau cu structuri musculare voluminoase (macroglosie), mai spune specialistul.
Somnolenţă în timpul zilei
Persoanele care sforăie frecvent sunt supuse riscului unor probleme grave de sănătate. Apneea de somn (întreruperi ale respiraţiei în timpul somnului de cel puţin 10 secunde) este cel mai adesea asociată cu sforăitul cronic, fiind şi cauza altor afecţiuni.
Un prim efect este fragmentarea somnului, care generează somnolenţă în timpul zilei, tulburări de memorie, de atenţie şi concentrare, iritabilitate etc.
Risc ridicat de boli de inimă
Pe de altă parte, afecţiunea determină oxigenarea defectuoasă a sângelui, ceea ce obligă inima să pompeze mai repede, ducând la creşterea tensiunii arteriale şi la un risc crescut de boli cardiovasculare.
Tratamentele pentru sforăit sunt diverse şi vizează cauzele şi complicaţiile afecţiunii. Dacă există elemente care blochează parţial trecerea aerului, precum amigdalele mari sau polipi, ele sunt eliminate chirugical.
Măsuri simple care pot reduce sforăitul
"Dacă nu există obstrucţii localizate, tratamentul ORL de rigidifiere a vălului palatin poate ajuta sforăitorul simplu", mai spune dr. Elena Lățcan.
Există şi câteva măsuri pe care le puteţi lua personal. Evitaţi să dormiţi pe spate, nu consumaţi alcool seara şi evitaţi administrarea de relaxante musculare şi de medicamente care reduc anxietatea (Diazepam, Clonazepam, Alprazolam).
MECANISM
Aerul pătrunde cu presiune mai mare
"Sforăitul este un zgomot produs prin vibraţia tuturor structurilor moi ale faringelui la trecerea coloanei de aer. Orice structură moale lipsită de suport cartilaginos, situată la nivelul faringelui, poate vibra", explică medicul Elena Lățcan.
Aceste structuri (vălul palatin, uvula, pilierii sau pereţii faringieni) încep să vibreze atunci când creşte rezistenţa la fluxul de aer, în urma blocării parţiale a căilor respiratorii.
Vibraţia este accentuată de un tonus muscular scăzut al gâtului şi limbii, cauzat de îmbătrânire, alcool sau anumite medicamnete.
www.doctorulzilei.ro
