AfecÅ£iunea apare la persoanele de orice vârstă, fiind însă mai frecventă la bărbaÅ£ii de vârstă medie, supraponderali sau obezi.
"Sforăitul poate să apară uneori sau poate să fie agravat de consumul de alcool, de utilizarea miorelaxantelor (medicamente care favorizează destinderea musculară) sau a benzodiazepinelor (medicamente utilizate în tratarea anxietăţii ÅŸi insomniei)" precizează medicul Elena Lățcan.
Evitaţi să dormiţi pe spate!
AlÅ£i factori care favorizează apariÅ£ia sforăitului sunt dormitul pe spate, nasul înfundat, inflamaÅ£ia faringelui (faringita) sau a amigdalelor (amigdalita).
Unele persoane sforăie numai în sezonul alergiilor (primăvara) sau atunci când au o infecÅ£ie a sinusurilor.
Sforăitul cronic este provocat de astuparea parţială a căilor respiratorii, ca efect secundar al anumitor boli sau defecte anatomice.
Obezitatea, una dintre cauze
Conform medicului, sforăitorii cronici sunt persoane cu modificări anatomice ale căilor aeriene superioare provocate fie de anumite boli endocrine, precum hipotiroidismul (producÅ£ia insuficientă de hormoni tiroidieni) sau acromegalia (creÅŸterea deformantă, în grosime ÅŸi lăţime, a oaselor ÅŸi a Å£esuturilor moi), fie de obezitate.
"Obezitatea, prin depunerea de Å£esut adipos la nivelul faringelui, reduce suprafaÅ£a faringelui, modifică axul acestuia ÅŸi pune muÅŸchii dilatatori ai faringelui într-o poziÅ£ie mai putin favorabilă menÅ£inerii faringelui deschis", explică Elena Lățcan.
Pe de altă parte, sforăitul apare şi la persoanele cu structuri osoase mici ale faringelui (cei care suferă de micrognaţie sau retrognaţie) sau cu structuri musculare voluminoase (macroglosie), mai spune specialistul.
Somnolenţă în timpul zilei
Persoanele care sforăie frecvent sunt supuse riscului unor probleme grave de sănătate. Apneea de somn (întreruperi ale respiraÅ£iei în timpul somnului de cel puÅ£in 10 secunde) este cel mai adesea asociată cu sforăitul cronic, fiind ÅŸi cauza altor afecÅ£iuni.
Un prim efect este fragmentarea somnului, care generează somnolenţă în timpul zilei, tulburări de memorie, de atenÅ£ie ÅŸi concentrare, iritabilitate etc.
Risc ridicat de boli de inimă
Pe de altă parte, afecÅ£iunea determină oxigenarea defectuoasă a sângelui, ceea ce obligă inima să pompeze mai repede, ducând la creÅŸterea tensiunii arteriale ÅŸi la un risc crescut de boli cardiovasculare.
Tratamentele pentru sforăit sunt diverse şi vizează cauzele şi complicaţiile afecţiunii. Dacă există elemente care blochează parţial trecerea aerului, precum amigdalele mari sau polipi, ele sunt eliminate chirugical.
Măsuri simple care pot reduce sforăitul
"Dacă nu există obstrucţii localizate, tratamentul ORL de rigidifiere a vălului palatin poate ajuta sforăitorul simplu", mai spune dr. Elena Lățcan.
Există ÅŸi câteva măsuri pe care le puteÅ£i lua personal. EvitaÅ£i să dormiÅ£i pe spate, nu consumaÅ£i alcool seara ÅŸi evitaÅ£i administrarea de relaxante musculare ÅŸi de medicamente care reduc anxietatea (Diazepam, Clonazepam, Alprazolam).
MECANISM
Aerul pătrunde cu presiune mai mare
"Sforăitul este un zgomot produs prin vibraţia tuturor structurilor moi ale faringelui la trecerea coloanei de aer. Orice structură moale lipsită de suport cartilaginos, situată la nivelul faringelui, poate vibra", explică medicul Elena Lățcan.
Aceste structuri (vălul palatin, uvula, pilierii sau pereÅ£ii faringieni) încep să vibreze atunci când creÅŸte rezistenÅ£a la fluxul de aer, în urma blocării parÅ£iale a căilor respiratorii.
VibraÅ£ia este accentuată de un tonus muscular scăzut al gâtului ÅŸi limbii, cauzat de îmbătrânire, alcool sau anumite medicamnete.
www.doctorulzilei.ro
