Realitatea e insa un pic diferita. Deloc surprinzator, MFP adauga in mod nepermis la lege, printr-un ordin de ministru, si introduce conditionari ce vor pune mari probleme investitorilor straini care doresc sa inceapa o afacere in Romania, conditionari ce nu se regasesc in Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale sau in Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului.
Motivul pentru care aceste probleme de ordin practic n-au iesit inca la iveala tine de lipsa unei efervescente antreprenoriale in Romania in aceasta perioada.
Ceea ce este extrem de grav, insa, cel putin din perspectiva unui avocat, este ca acest ordin lasa fara obiect activitatea de inregistrare a sediului social al societatii comerciale la sediul profesional al avocatului, atunci cand administratorii societatii sunt cetateni non-UE.
Concret, Ordinul 1984 introduce sase criterii in functie de care se conditioneaza inregistrarea unei societati comerciale in scopuri de TVA:
1. Titlul asupra sediului social si asupra sediilor secundare, daca exista;
2. Societati comerciale lichidate la care asociatii sau administratorii solicitantului sa fi detinut calitatea de administrator sau asociat;
3. Societati comerciale la care a fost declansata procedura insolventei la care asociatii sau administratorii solicitantului sa fi detinut calitatea de administrator sau asociat;
4. Societati comerciale aflate in inactivitate temporara la registrul comertului (sic!) la care asociatii sau administratorii solicitantului sa fi detinut calitatea de administrator sau asociat;
5. Contraventii inscrise in cazierul fiscal al asociatilor/administratorilor sau al societatilor comerciale in care acestia detin/au detinut calitatea de asociat/administrator;
6. Nationalitatea administratorilor.
Pentru fiecare dintre criteriile mentionate mai sus se acorda intre 0 si 10 puncte, iar punctajul total minim necesar pentru inregistrarea in scopuri de TVA este de 45 de puncte.
Lasam la o parte criteriile 2-5, deoarece acestea pot parea justificate (desi e discutabil daca e rezonabil ca lichidarea voluntara a unei societati comerciale sau existenta unei societati comerciale aflate in inactivitate temporara sa conduca la reducerea punctajului).
Supriza, insa: pentru stabilirea sediului social la sediul profesional al avocatului la criteriul 1 se acorda 0 (zero) puncte. A fost, iata, identificata si eliminata sursa principala de firme-fantoma in economia romaneasca - avocatii!
Nu stau mai bine nici societatile comerciale care incheie contracte de inchiriere pentru sediul social – chiar in cazul unui contract de inchiriere pe o perioada mai mare de un an, punctajul acordat la criteriul 1 este de 3 puncte, iar daca durata contractului de inchiriere sau comodat este mai mica de un an, se acorda 1 (un!) punct.
In intelepciunea sa, ministerul acorda la acest criteriu 10 puncte doar daca sediul social este proprietatea societatii comerciale sau este utilizat in cadrul unui contract de leasing financiar. Prin urmare, o societate proaspat infiintata, neinregistrata inca in scopuri de TVA, ar trebui sa cumpere un imobil sau sa incheie un contract de leasing financiar pentru acesta! Gandire economica le mai trebuie specialistilor din MFP, ca imaginatie au destula!
In fine, la criteriul 6, in cazul in care societatea are administratori non-UE care nu detin viza de lunga sedere in Romania, se acorda punctaj zero. O astfel de societate nu va putea fi inregistrata in scopuri de TVA in Romania decat daca incheie un contract de leasing financiar sau cumpara sediul social.
Sa luam un exemplu concret:
Un mare investitor (sa zicem indian, de dragul discutiei, desi exemplul ar fi mai potrivit cu chinezi, ca tot s-a intors premierul din China plin de intentii nobile cu privire la schimburile comerciale dintre cele doua tari) hotaraste sa inceapa operatiuni comerciale in Romania. Pana la demararea efectiva a operatiunilor, va infiinta societatea cu sediul social la sediul profesional al avocatului si va numi trei administratori indieni. Va acumula prin urmare 40 de puncte, dupa grila MFP si nu va putea sa se inregistreze in scopuri de TVA (ceea ce inseamna nedeductibilitatea taxei pentru achizitiile facute dupa data inregistrarii la Registrul Comertului – n-o sa banuim MFP ca asta a si urmarit, ar fi prea mult).
Sa zicem totusi ca indianul din povestea noastra e diligent – identifica un spatiu de birouri potrivit si incheie un contract de inchiriere – pentru inceput pe 10 luni, sa vada cum merge treaba – chiar si asa, insa, primeste doar un punct la criteriul 1. Mergem si mai departe cu diligenta, numeste si un administrator roman, pe langa doi indieni – marinimos, MFP ii acorda 3 puncte la criteriul 6. Totalul va fi de 44 de puncte, ceea ce nu-l va ajuta foarte mult pe eroul nostru.
Iata asadar cum a modificat MFP Legea nr. 31/1990, printr-un ordin de ministru – ne laudam pana acum ca in Romania nu exista conditionari privind nationalitatea administratorilor. De-acum exista, pentru ca niciun intreprinzator cu scaun la cap nu va veni, din afara UE, sa inceapa o afacere in Romania prin cumpararea unui sediu social – iar singura lui sansa va fi sa numeasca cel putin 50% din administratori cetateni romani.
Sigur, ca in orice reglementare romaneasca, exista si modalitati de eludare – prima ar fi inregistrarea in scopuri de TVA prin depasirea plafonului minim, nereglementata de OMFP 1984/2011. Cum functioneaza, mai ales in cazul celor care chiar vor sa incalce legea? Se infiinteaza un SRL cu sediul in camp si asociati/administratori din Ucraina sau Serbia, se emite o factura fictiva de 36.000 EUR si tot ce trebuie sa faca societatea e sa depuna o declaratie, fara a mai trece prin toata procedura de evaluare descrisa mai sus. O alta posibilitate e numirea unor administratori romani pana la inregistrarea in scopuri de TVA si inlocuirea ulterioara a acestora cu cetateni non-UE.
Dincolo insa de toate cele de mai sus, problema principala consta, in opinia mea, in perioada necesara unui intreprinzator, chiar roman sau cetatean UE, pentru a demara efectiv operatiuni comerciale, in special in cazul in care vorbim de operatiuni intracomunitare.
Da, legea permite infiintarea unei societati comerciale in trei zile, dar daca pentru folosirea efectiva a acesteia ai nevoie de o luna pentru obtinerea certificatului de inregistrare in scopuri de TVA in Romania si de inca 15 zile (minim) pentru inscrierea in Registrul Operatorilor Intracomunitari, imaginea se schimba radical. Romania trece astfel la coada clasamenului european in ceea ce priveste usurinta deschiderii unei afaceri.
avocatnet.ro
