În prezent, trei sferturi din autoturismele vândute în România sunt second-hand. În aceste condiÅ£ii, vârsta medie a parcului auto naÅ£ional a crescut de la 7,7 ani în 2008 la 12,9 ani în 2014, cu 4,6 ani mai mare decât vârsta medie a parcului auto din Uniunea Europeană. În acelaÅŸi timp, ponderea autovehiculelor mai noi de 2 ani a scăzut de la 22% din totalul parcului auto la doar 4%.
Acest lucru poate fi explicat ÅŸi prin majorarea vârstei autovehiculelor second hand înmatriculate. De exemplu, vârsta medie a vehiculelor second hand înmatriculate în România este de peste 10 de ani.
"Constatăm că în ultimii 6 ani, de când formula taxei de primă înmatriculare a fost pusă în acord cu regulile comunitare, parcul auto din România a îmbătrânit simÅ£itor, astfel încât, continuând în ritmul actual, vârsta medie a parcului auto va creÅŸte la 14 ani până în 2020, ducând la creÅŸterea emisiilor poluante, dar ÅŸi punând probleme de siguranÅ£a traficului", a declarat Daniel Anghel, Partener, Consultanţă Fiscală, PwC România, unul dintre autorii analizei.
Rata anuală de înnoire a parcului auto este de 1,4% în România (adică ponderea autoturismelor noi înmatriculate în totalul flotei auto), faţă de media europeană de 5,1%.
România a înregistrat un vârf de înmatriculări de autoturisme noi în 2007, urmat de o scădere abruptă în timpul crizei economice ÅŸi o tendinţă constantă de scădere după aceea.
Analiza raportului dintre autoturisme noi ÅŸi second-hand în ţările UE arată că România este mai apropiată de pieÅ£ele tradiÅ£ionale second hand (cum sunt Olanda sau Portugalia), fiind o piaţă diferită decât cea a producătorilor tradiÅ£ionali de autovehicule (Germania, FranÅ£a, Spania ÅŸi Italia) – în care ponderea autovehiculelor noi înmatriculate este sensibil mai mare.
De asemenea, situaÅ£ia din România este diferită ÅŸi de cea a altor ţări din regiune precum Polonia, Ungaria, Cehia ÅŸi Slovacia, unde ponderea achiziÅ£iilor de autovehicule second-hand este mult mai mică.
"În scopul stimulării vânzărilor de autoturisme noi au fost adoptate o serie de măsuri, cum ar fi programul Rabla, care vizează reducerea vârstei medii a flotei auto prin stimularea casării maÅŸinilor vechi ÅŸi a achiziÅ£ionării de autoturisme noi. Programul a fost eficient în îndeplinirea obiectivelor sale. Cu toate acestea, impactul economic al programului nu a fost suficient pentru a schimba tendinÅ£ele pieÅ£ei", a adăugat Bogdan Belciu, Partener, Consultanţă pentru Management.
Practic, actualul sistem de taxare existent nu reuÅŸeÅŸte să stimuleze într-o măsură satisfăcătoarea înnoirea parcului auto, fiind nevoie de un nou mecanism de impozitare al autovehiculelor, care să Å£ină cont nu atât de capacitatea cilindrică, aÅŸa cum este în prezent, ci de elemente precum nivelurile de emisii ale autovehiculelor ÅŸi normele Euro ale motoarelor acestora.
"Desigur, acest sistem s-ar putea aplica gradual numai autovehiculelor înmatriculate după intrarea în vigoare a unui pachet legislativ conturat in acest sens ÅŸi oferind o perioadă de graÅ£ie cu un termen rezonabil", a mai spus Daniel Anghel.
Un exemplu de bune practici la nivelul UE îl reprezintă renunÅ£area la impozitarea autoturismelor în funcÅ£ie de capacitatea cilindrică, în cazul unor ţări precum Irlanda, Marea Britanie sau Luxemburg, ÅŸi trecerea către un impozit bazat pe emisiile de dioxid de carbon.
Alte state precum Germania sau Portugalia au inclus factorul emisiilor poluante în calculul impozitului auto, alături de capacitatea cilindrică. În toate cazurile menÅ£ionate, trecerea la un nou impozit s-a făcut treptat, aplicându-se în paralel sistemele de impozitare vechi ÅŸi noi. Astfel, posesorii de autoturisme de la momentul schimbării modului de calcul al impozitului nu au fost direct afectaÅ£i, impozitul nou aplicându-se doar maÅŸinilor înmatriculate după acea dată.
"Armonizarea sistemului anual de impozitare al autovehiculelor cu taxa de înmatriculare va încuraja achiziÅ£ia de autoturisme noi, eficiente, ceea ce va conduce la o scădere a vârstei medii a parcului auto la 10 ani până în 2025, ajutând astfel la îndeplinirea de către România a obiectivelor de mediu asumate la nivel comunitar", a conchis Bogdan Belciu, conform sursei citate.
