Acesta este şi motivul pentru care marile companii producătoare de apă ar trebui obligate să înscrie pe etichetele sticlelor cantitatea de nitriţi şi nitraţi conţinută de lichidul care ajunge pe piaţă. "De exemplu, rădăcinoasele şi frunzele conţin o cantitate mare de nitraţi. Iar aceste produse nu sunt, de regulă, etichetate. Şi dacă nici pe eticheta apelor nu se specifică câţi nitraţi şi nitriţi conţin, nu putem calcula cantitatea totală de substanţe toxice pe care o introducem în organism", a explicat specialistul în alimentaţie prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Nitraţii şi nitriţii, fatali pentru nou-născuţi
Asta, în condiţiile în care o cantitate mare de compuşi chimici îngurgitată zilnic poate cauza boli grave, iar în cazul bebeluşilor poate duce chiar la deces, avertizează medicii.
"Copiii care consumă cantităţi mari de azotat sunt predispuşi să se «albăstrească», din cauza problemelor respiratorii date de circulaţia inadecvată a oxigenului prin sânge. Boala, extrem de periculoasă, se numeşte Methemoglobinemie şi se manifestă nu doar prin dicultăţi de res pi ra ţie, ci şi prin oboseală şi pier derea cunoştinţei. (...) Pentru sugari însă, apa cu nitraţi şi nitriţi este fatală: pot muri chiar de la un singur pahar cu lichid contaminat. Şi în cazul persoanelor adulte pot fi fatale chiar şi cantităţile mici de nitriţi, dar efectul apare în timp", subliniază prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
CONTRADICŢIE
Medicii contestă normele impuse de UE
La nivelul Uniunii Europene, valoarea "pragului" pentru nitraţi şi nitriţi în apa potabilă este de 50 de miligrame/litru. Este contestată însă de medici, în opinia cărora această valoare este mult prea ridicată, mai ales pentru sugari şi copii.
România a preluat însă şi ea "pragul" impus de UE şi astfel s-a ajuns la situaţia în care majoritatea apelor îmbuteliate de pe piaţă ajung să conţină - potrivit ultimelor teste - chiar şi 20 - 22 mg/l nitraţi şi nitriţi - limită considerată de specialişti mult prea mare, mai ales în condiţiile în care este consumată zilnic de copii.
Spre deosebire de ţara noastră, există state membre care nu au luat în considerare limitele stabilite la Bruxelles şi au introdus propriile "praguri", mult mai mici. Astfel, în Marea Britanie, concentraţia de compuşi chimici maximă admisă este de 18-42 mg/l, în Irlanda - de 37,5 mg/l, în timp ce în Ungaria concentraţia acceptată de nitraţi şi nitriţi este cuprinsă între 25 şi 50 mg/l.
Însă apele care conţin peste 10 mg/l nitraţi şi nitriţi pun în pericol sănătatea bebeluşilor, avertizează specialiştii. "Ideal ar fi ca apa destinată sugarilor să nu conţină deloc nitraţi sau nitriţi. Normele spun că o apă pentru cei mici nu trebuie să conţină o concentraţie de nitraţi/nitriţi mai mare de 10 mg/l. De aceea, producătorii care introduc pe piaţă astfel de ape ar trebui să-şi treacă pe etichetele sticlelor: nerecomandată bebeluşilor", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Iar concentraţia destul de mare de compuşi chimici din apa îmbuteliată este cu atât mai discutabilă în România cu cât, potrivit specialiştilor Ministerului Mediului, aproximativ 2.000 de localităţi (cele mai multe din judeţele Suceava, Neamţ şi Vrancea) au pânza freatică poluată cu nitraţi şi nitriţi.
evz.ro
