1. Lideri competenţi şi responsabili
"Clasa politică" românească este în prezent măcinată de dezvăluiri scandaloase referitoare la un deceniu de fraude, asocieri dubioase ÅŸi iniÅ£iative controversate. CorupÅ£ia a devenit tema dominantă a vieÅ£ii publice ÅŸi, dincolo de judecata ÅŸi pedeapsa cuvenită prin consecinÅ£e multiple, mătură tot ceea ce s-a încropit în primii ani ai tranziÅ£iei postcomunismului. Capacitatea efectivă de guvernare a coborât la limite primitive. FuncÅ£ionalitatea mediului instituÅ£ional este lipsită de consistenţă, coerenţă, produce pagube directe, din cele mai grave, avuÅ£iei naÅ£ionale. Pe lista duÅŸmanilor României, clasa politică ocupă un loc de frunte. Pentru moment sunt greu de identificat resurse umane, comunitare, interes ÅŸi determinare pentru un restart colectiv într-o democraÅ£ie rahitică, măcinată de jocuri oculte ÅŸi interese meschine. O rutină a eÅŸecului, alimentată de mediocritate, lăcomie ÅŸi nervozităţi ipocrite pare să fie starea de a fi instalată pe termen nedefinit într-un Å£inut de la periferia lumii moderne.
2. Un electorat exigent, activ şi cu nevoi şi aşteptări orientate spre viitor, bunăstare, ordine publică.
EvoluÅ£ia populaÅ£iei României în ultimul deceniu a fost contradictorie. TendinÅ£e promiţătoare care au decolat în primii ani după prăbuÅŸirea sistemului totalitar, au fost rapid contaminate de racile ÅŸi capcane ale "capitalismului" primitiv… Libertăţile formale au deviat rapid pe un culoar mizer. Îmbogăţirea rapidă însoÅ£ită de infracÅ£ionalitate, inrudită direct cu sărăcia rapidă însoÅ£ită de inerÅ£ie au generat, pe neobservate, relativ rapid o lume haotică, în care sunt amestecate egoismul, dependenÅ£e primitive, slugărnicia, indiferenÅ£a faţă de cei din jur, naivitatea asociată cu un snobism ieftin faţă de gunoaiele aruncate pe o piaţă primitivă, periferică. Mitul "clasei de mijloc", ca pilon al unei societăţi civile active, prezente, exigente a rămas una din cele mai jalnice utopii ale tranziÅ£iei. Dimpotrivă, populismul vulgar, un concubinaj între "stăpâni" ÅŸi "servitori" din cele mai toxice, reprezintă mecanismul dominant al vieÅ£ii publice, a surselor formal democratice de activare, echilibrare ÅŸi reînnoire a mediului politic, a structurilor administrative.
3. O piaţă liberă bazată pe competitivitate, capabilă să asigure progres ÅŸi dinamică internă, bunăstare ÅŸi poziÅ£ionare favorabilă la nivel regional ÅŸi global; reprezintă de fapt marea ratare a primilor 25 de ani de "capitalism". După o reformă preliminară chinuită, marcată de guvernări active prin contrareformă ÅŸi liberalizări balcanizate, decimarea industriei, înstrăinarea masivă a resurselor naturale ÅŸi menÅ£inerea în anonimat a antreprenoriatului autohton, au transformat România într-un simplu pacient cronic al unei “integrări europene marcate de restanÅ£e prelungite ÅŸi neîmpliniri spectaculoase. Cu puÅ£ine, prea puÅ£ine excepÅ£ii, investiÅ£iile străine s-au dovedi afi simple diversiuni corporatiste menite să producă pagube, nu profit, ÅŸi să Å£ină la distanţă jucători de marcă calificaÅ£i ÅŸi consistenÅ£i, disponibili să susÅ£ină o modernizare structurală, competitivitate semnificativă pe pieÅ£e externe ÅŸi ,de ce nu, o sursă majoră de profit ÅŸi bunăstare la nivel intern. EÅŸecul continuu, multilateral , în modernizarea ÅŸi extinderea masivă a infrastructurii exprimă clar ÅŸi deplin handicapul autohton pentru economia de piaţă, dinamism, competitivitate.
4. Comunicarea publică, dialogul social, dezbaterea autentică a temelor majore ale agendei naÅ£ionale s-au înecat rapid, complet ÅŸi oarecum ireversibil, în mlaÅŸtina unei gâlceave contaminate de minciună, scandal ÅŸi vulgarităţi din cele mai diverse. Libertatea de expresie, media, principalele modalităţi de informare publică oficială, receptivitatea la opinia publică s-au ofilit după numi câÅ£iva ani ai postcomunismului. Mogulii fac legea, chiar ÅŸi după ce au intrat la puÅŸcărie. Nivelul profesional ÅŸi implicarea civica a lucrătorilor din presă a intrat în declin. Partizanatul ieftin, mânat de conformism ÅŸi obsesia pentru "rating" au pus capac peste o ciorbă de burtă reîncălzită la nesfârÅŸit. La aÅŸa chip, aÅŸa portret! Mult mai gravă este, prin efect ÅŸi susÅ£inere neîncetată prin generarea unor nevoi simplificate, precare de informare, comunicare ÅŸi dialog la nivelul publicului. ExpuÅŸi la intoxicarea consumeristă cu ÅŸtiri ieftine, ordinare, adesea îndoielnice, la "showuri" vulgare ÅŸi un "promotion" primitiv de produse ieftine ÅŸi contrafacute, românii au devenit nu doar dependenÅ£i, ci ÅŸi – prin noile moduri de a fi - practicanÅ£i ai unei subculturi ordinare.
5. Un sistem educaÅ£ional, cu surse multiple, conÅ£inut modern, stimulativ pentru competitivitate, afirmare de sine, dar ÅŸi solidaritate comunitară a rămas un simplu orizont, tot mai îndepărtat, de oamenii simpli, de noua generaÅ£ie. Se ignoră faptul că în lumea modernă, educaÅ£ia nu mai este doar un domeniu secundar – a cincea roată (de schimb) la căruţă. EducaÅ£ia modernă, acolo unde exista, se constituie ÅŸi funcÅ£ionează ca un factor strategic, de prim plan, fără de care nici unul din celelalte domenii nu poate supravieÅ£ui, într-o lumea globală aflată în permanentă schimbare. EÅŸecurile repetate au consecvenţă în reformarea sistemului educaÅ£ional (comparabil, nu întâmplător, cu stagnarea în modernizarea infrastructurii) spun multe despre capacitatea lumii româneÅŸti actuale de a se integra benefic, pe termen lung, într-o formulă viabilă în lumea contemporană. Costurile ÅŸi consecinÅ£ele negative ale acestui eÅŸec sunt deja vizibile, dificil de remediat. AbsenÅ£a unui factor competent, respectabil ÅŸi suficient de influent menit să întoarcă roata, este pe cât de gravă pe atât de persistentă.
6. Parteneriate externe consistente, reciproc avantajoase menite să asigure siguranÅ£a strategică, accesul la modernitate, cooperarea pe multiple planuri în sincronicitate cu dinamica globală, rămân sub semnul întrebării. Devine tot mai clar că , atât integrarea în Uniunea Europeană, cât ÅŸi prezenÅ£a în NATO, din cele mai semnificative dezvoltări în raporturile externe din ultimul deceniu, se menÅ£in la nivele mediocre, diluate de insconsecvenÅ£e interne, dar ÅŸi (poate prin consecinţă) printr-un plasament periferic, de nivel secund, în gramatica de apărare, în distribuÅ£ia de roluri, costuri ÅŸi beneficii. Ca un duÅŸ rece, "criza din Ucraina" scoate în evidenţă, cu tot mai multă claritate, configuraÅ£ia reală, implicarea efectivă a României, pe plan extern. Dincolo de ostilitatea, oarecum primitivă ÅŸi sterilă, a Rusiei, la nivel regional, contextul nou creat scoate la iveală automatismul, incoerenÅ£a ÅŸi, prin consecinţă, hazardul în care politica externă a ţării se rostogoleÅŸte ca un "butoi gol" într-un spaÅ£iu minat.
Cam atât pentru azi….
Salutări de la Dorel...
Dorel Sandor
