Cei care îşi pierd brusc pofta de mâncare pentru o săptămână sau două şi care scad foarte mult în greutate ar trebui să consulte un medic.
"Prima cauză ar putea fi cancerul, mai ales în sfera digestivă. De vină mai pot fi şi afecţiuni digestive, precum cele ale stomacului, ale intestinului sau ale ficatului. În acest caz, se fac analize de sânge, iar dacă există şi alte simptome, precum dureri abdominale sau anemie, este nevoie de un set în plus de analize", afirmă nutriţionistul Eduard Adamescu. Pierderea apetitului mai poate indica tulburări psihice, precum anorexia nervoasă.
"Foamea nu vine din stomac"
Stresul sau depresia pot, de asemenea, să vă taie pofta de mâncare. Iulian, un tânăr de 34 de ani din Bucureşti, are afacerea lui şi în perioadele în care nu are vânzări abia dacă mănâncă o dată pe zi. "Acum două veri, am slăbit 7 kilograme. Uneori sunt atât de stresat şi de preocupat să caut clienţi şi să menţin afacerea pe picioare, încât nu mă mai gândesc la mâncare decât seara", spune bărbatul, care recunoaşte că cina este suficient de bogată cât să-l sature, dar nu foarte sănătoasă.
"Oamenii sunt fiinţe nevrotice, iar foamea nu vine din stomac. În situaţii de stres sau în stări depresive, focusarea atenţiei este în altă parte şi se pierde echilibrul foame-saţietate", explică psihologul Bogdan Lucaciu.
Îndrăgostiţii mănâncă mai puţin
Claudia, o tânără de 24 de ani, îşi pierde pofta de mâncare de fiecare dată când se îndrăgosteşte. "O săptămână sau două, trăiesc cu foarte puţină mâncare şi slăbesc câteva kilograme. Pur şi simplu nu-mi stă mintea la mâncare, dar, după ce mă mai liniştesc, devin o mâncăcioasă", spune Claudia.
Radu Braga, cercetător în neuroştiinţe la Facultatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti, dă o explicaţie ştiinţifică stărilor prin care trece Claudia atunci când se îndrăgosteşte: "Apetitul este controlat de un mecanism de o complexitate impresionantă, care nu este complet elucidat. Sunt implicaţi tractul gastrointestinal, hormoni endocrini, sistemul nervos central şi cel vegetativ. În sistemul nervos se găseşte un complex de circuite neuronale care sunt mediate de serotonină. Acest sistem este strâns implicat în controlul apetitului, dar funcţia sa principală este aceea de a menţine şi controla dispoziţia, de la stări de euforie la stări de depresie. Atunci când ne îndrăgostim, când suntem trişti sau deprimaţi, este implicat acest sistem interferând cu mecanismele de control ale apetitului, uneori în sensul lipsei poftei de mâncare, alteori dimpotrivă".
În cazul persoanelor sănătoase care şi-au pierdut apetitul, pofta de mâncare poate fi stimulată dacă alimentele sunt aspectuoase şi miros frumos. Supele cu carne cresc apetitul pentru că stimulează secreţia gastrică. "O cantitate mică de alcool stimulează secreţiile digestive, aşa că uneori se poate consuma înainte de masă", afirmă Eduard Adamescu. Suplimentele alimentare pot fi utile atunci când nu aveţi poftă de mâncare, dar ele nu trebuie consumate înainte de a vedea cauza care v-a tăiat apetitul. "Dacă e vorba de un cancer, mai ales la vârstnici, preparatele cu vitamine mai rău fac", adaugă nutriţionistul. Apetitul mai poate fi declanşat dacă mâncaţi salate.
(Romania Libera)
