Persoanele care-şi pierd brusc şi inexplicabil apetitul pot suferi de boli grave, precum cancerul, sau de afecţiuni digestive, intestinale ori psihice.

Cei care îşi pierd brusc pofta de mân­­­care pentru o săp­­tămână sau două şi care scad foarte mult în greutate ar trebui să con­sulte un medic.

"Prima cauză ar putea fi cancerul, mai ales în sfe­ra digestivă. De vină mai pot fi şi afecţiuni digestive, precum cele ale stomacului, ale intestinului sau ale ficatului. În acest caz, se fac analize de sân­ge, iar dacă exis­tă şi alte simpto­me, precum du­reri abdominale sau anemie, este nevoie de un set în plus de anali­ze", afirmă nutri­ţionistul Eduard Adamescu. Pierde­rea apeti­tului mai poate indica tulburări psi­hice, precum ano­rexia nervoasă.

"Foamea nu vine din stomac"

Stresul sau depresia pot, de ase­menea, să vă taie pofta de mân­care. Iulian, un tânăr de 34 de ani din Bucureşti, are afacerea lui şi în perioadele în care nu are vân­zări abia dacă mănâncă o dată pe zi. "Acum două veri, am slăbit 7 ki­lograme. Uneori sunt atât de stresat şi de preo­cupat să caut clienţi şi să men­ţin afacerea pe picioare, încât nu mă mai gân­desc la mâncare decât seara", spu­ne bărbatul, care recunoaşte că cina este sufi­cient de bogată cât să-l sature, dar nu foarte sănă­toasă.

"Oamenii sunt fiinţe ne­vro­tice, iar foamea nu vine din stomac. În situaţii de stres sau în stări depresive, focusarea atenţiei este în altă parte şi se pierde echi­librul foame-saţietate", explică psihologul Bogdan Lucaciu.

Îndrăgostiţii mănâncă mai puţin

Claudia, o tânără de 24 de ani, îşi pierde pofta de mâncare de fie­care dată când se îndrăgosteşte. "O săptămână sau două, trăiesc cu foarte puţină mân­care şi slă­besc câteva kilograme. Pur şi simplu nu-mi stă mintea la mân­care, dar, după ce mă mai liniş­tesc, devin o mâncă­cioasă", spune Claudia.

Radu Braga, cercetător în neu­roştiinţe la Facultatea de Medi­cină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti, dă o ex­pli­caţie ştiin­ţifică stărilor prin care trece Claudia atunci când se îndră­gosteşte: "Apetitul este controlat de un mecanism de o com­plexi­tate impresionan­tă, care nu este complet elu­cidat. Sunt im­plicaţi tractul gas­trointestinal, hormoni en­do­crini, sistemul ner­­vos cen­tral şi cel vegetativ. În sistemul nervos se găseşte un complex de circuite neuronale care sunt mediate de serotonină. Acest sis­tem este strâns implicat în con­trolul apetitului, dar func­ţia sa principală este aceea de a men­ţine şi controla dispoziţia, de la stări de euforie la stări de de­presie. Atunci când ne îndră­gos­tim, când suntem trişti sau de­primaţi, este implicat acest sis­tem interferând cu meca­nismele de control ale apeti­tu­lui, uneori în sensul lipsei pof­tei de mâncare, alteori dimpotrivă".

În cazul persoanelor sănătoase care şi-au pierdut apetitul, pofta de mâncare poate fi stimulată dacă alimentele sunt aspec­tuoa­se şi miros frumos. Supele cu car­ne cresc apetitul pentru că stimu­lează secreţia gastrică. "O canti­tate mică de alcool stimu­lează secreţiile digestive, aşa că uneori se poate consuma înainte de masă", afirmă Eduard Adamescu. Suplimentele ali­mentare pot fi utile atunci când nu aveţi poftă de mâncare, dar ele nu trebuie consumate îna­inte de a vedea cauza care v-a tăiat apetitul. "Da­că e vorba de un cancer, mai ales la vârstnici, preparatele cu vita­mine mai rău fac", adaugă nutri­ţionistul. Ape­titul mai poa­te fi declanşat dacă mâncaţi salate.
(Romania Libera)

CITEȘTE ȘI: "Calendar ortodox, 24 noiembrie: Sf. Sfinţiţi Mc. Clement, Episcopul Romei, şi Petr..."