Deloc întâmplător, băncile din România sunt printre "campioanele europene" la categoria comisioane de administrare ÅŸi retragere. Mai mult, la noi se taxează ÅŸi operaÅ£iunea de interogare a soldului.
La BRD, de exemplu, bancă ce a ajuns să deÅ£ină recordul în această privinţă, dacă vrei să vezi câÅ£i bani ai cont, trebuie să plăteÅŸti aproximativ 0,5 euro la bancomat sau 1 euro la ghiÅŸeu. Se taxează totul ÅŸi, din păcate, nici măcar nu suntem anunÅ£aÅ£i că se întâmplă asta.
ATM-urile băncilor nu doar că nu afişează valoarea comisionului dar nici măcar nu anunţă că acel comision există.
Lipsesc informaţii elementare
Calculul comisionului pentru fiecare retragere nu este, ce-i drept, o practică comună în Europa, cel puÅ£in decocamdată. Tehnologia însă există ÅŸi se dezvoltă în ţări ca Germania, Italia sau Marea Britanie. "O astfel de soluÅ£ie poate fi adusă în România. Din punct de vedere tehnic, ar fi un singur impediment. Comisioanele nu ar putea fi calculate decât pentru cardurile emise de instituÅ£ia financiară care deÅ£ine bancomatul respectiv", spune un specialist în domeniu. Mai mult, în toate ţările europene există acele automate care permit efectuarea mai multor operaÅ£iuni cum ar fi plata facturilor sau a ratelor ÅŸi care, atunci când este vorba despre retrageri de numerar, afiÅŸează clar comisionul. Chiar dacă respectivele automate nu aparÅ£in băncilor ci unor instituÅ£ii specializate în intermedierea de plăţi, modelul este acelaÅŸi.
Până să ajungem acolo însă, poate un pas important ar fi introducerea unui simplu mesaj care să te anunÅ£e că respectiva tranzacÅ£ie va fi comisionată. Acest lucru chiar se întâmplă în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, nu ÅŸi în România. La noi se pleacă de la ideea că "lumea ÅŸtie că se plăteÅŸte comision dacă scoÅ£i de la alt bancomat".
Giganţii nu acceptă concurenţă. Comision 7 lei la 100 de lei retraşi
Dacă ai card la BCR, ÅŸi ÅŸansele sunt destul de mari să se întâmple aÅŸa având în vedere că vorbim despre cea mai mare bancă din România, riÅŸti să plăteÅŸti sume semnficative cu titlu de comision atunci când retragi numerar de la bancomatul altei bănci. Astfel, comisionul de retragere este 1% din sumă plus 6 lei ceea c ear însemna că la 100 de lei retraÅŸi, laÅŸi 7 la bancă. Alături de BCR, pe lista cu doi membri a băncilor care percep pentru fiecare retragere o sumă fixă mai mare de 2,5 lei, este BRD. A doua bancă din România cere, în cazul în care clientul său retrage bani de la bancomatul altei instituÅ£ii de credit, un comision de 1%+4 lei. Aproape toate celelalte bănci percep un comision de 0,5% plus 2,5 lei pentru situaÅ£ia expusă mai sus.
Chiar ÅŸi în ceea ce priveÅŸte comisioanele pentru retragerea de numerar de la bancomatul instituÅ£iei emitente a cardului, putem vorbi despre procente substanÅ£iale. Astfel, Volskbank, de exemplu, cere 0,5%+0,5 lei, BCR 0,25%, BRD 0,2%. Există ÅŸi exemple positive adică CEC, Banca Românească, Intesa Sanpaolo ÅŸi Banca Transilvania care au comision 0.
Până la 400 de lei pierduÅ£i pe cap de familie salariată
O familie de două persoane în cadrul căreia fiecare membru câÅŸtigă câte 2.500 de lei (undeva pe media veniturilor din BucureÅŸti) plăteÅŸte anual comisioane totale de aproximativ 200 de lei pentru doar 10 retrageri de la ATM în fiecare lună, potrivit unui calcul realizat de Capital cu date de la Finzoom. Această sumă include ÅŸi comisionul de administrare a cardului la valoarea sa medie. Pe de altă parte, dacă cele două persoane deÅ£in un card emis de o bancă a cărei reÅ£ea de bancomate este redusă, apare posibilitatea ca respectivele persoane să fie nevoite să retragă bani fie direct de la ghiÅŸeul băncii, fie de la ATM-ul altei bănci. În această situaÅ£ie, sumele plătite anual se dublează ajungând să depÅŸească 400 de lei.
Record mondial la comisioane
Băncile nu sunt mai "înÅ£elegătoare" nici atunci când vine vorba despre tranzacÅ£ii între ele însă această politică îi afectează, în final, tot pe clienÅ£i. InstituÅ£iile financiare din România au stabilit un record mondial în această privinţă. În România, comisionul interbancar în sistemele VISA ÅŸi MasterCard este de 1% ÅŸi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, FranÅ£a, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeÅŸte 0,8% . Comisioanele interbancare sunt plăţile realizate între băncile acceptante ÅŸi băncile emitente pentru tranzacÅ£iile care presupun utilizarea cardurilor de plată. În cazul tranzacÅ£iilor la POS, comisionul interbancar este plătit de banca acceptantă (care deÅ£ine POS-ul aflat la comerciant) către banca emitentă a cardului ÅŸi este suportat de către comerciant ÅŸi, indirect, de către consumatori.
Profit impresionant
Nicio altă activitate a băncilor, nici măcar acordarea de credite doar cu buletinul, nu s-a dovedit mai profitabilă decât emiterea de carduri. O analiză a profitabilităţii efectuată de Consiliul ConcurenÅ£ei arată că rata medie a profitului înregistrată în activitatea de emitere de carduri, în perioada 2009-2011, a fost între 62,1% ÅŸi 101,1%, pentru jumătate din băncile intervievate. Totodată, studiul relevă că veniturile încasate de băncile emitente din comisioanele interbancare reprezintă între 8,1% ÅŸi 11,2% din totalul veniturilor din activitatea de emitere carduri. În condiÅ£iile în care din veniturile totale au fost extrase veniturile din comisioanele interbancare, peste 50% dintre băncile intervievate au înregistrat o profitabilitate între 49,0% ÅŸi 79,0%. Ca urmare, activitatea de emitere a cardurilor rămâne profitabilă, pentru un număr semnificativ de emitenÅ£i, chiar ÅŸi în absenÅ£a comisionului interbancar.
Autor: Serban Buscu
sursA: capital.ro
