Sunt tot mai multe voci în domeniu care vorbesc despre "o genă latentă" pe care o avem cu toÅ£ii, ÅŸi care poate duce sau nu la apariÅ£ia cancerului. Activarea acestei gene depinde însă de o multitudine de facori, care merg de la istoricul familiei până la stilul de viaţă.
"Da, există o genă latentă a cancerului", precizează medicul oncolog Elena Ciubotaru apariţia bolii fiind determinată de un dezechilibru ce apare la nivelul celulelor. "Toate celule au gene oncogene, dar şi gene care inhibă aceste gene. Pierderea acestui echilibru face ca aceste gene să devină active, celulele se multiplică necontrolat şi nu mai au acea moarte programată", explică specialistul.
Factori de risc: viaţa dezorganizată şi predispoziţia genetică
Principalul factor de risc este reprezentat de istoricul familial. Dacă aveÅ£i o rudă de gradul I care a suferit de un anumit tip de cancer, aveÅ£i un risc crescut ca afecÅ£iunea respectivă să se manifeste ÅŸi în cazul dumneavoastră.
Un alt factor este constituÅ£ia genetică. Dacă aveÅ£i pielea ÅŸi părul deschis, de exemplu, sunteÅ£i mai predispuÅŸi la cancerul de piele. Urmează stilul de viaţă nesănătos: viaÅ£a dezorganizată, cu mult stres, consum de alcool ÅŸi tutun, dar ÅŸi poluarea pot favoriza apariÅ£ia cancerului. AlimentaÅ£ia, în special cea saracă în fibre, poate duce la apariÅ£ia cancerului de colon, avertizează Elena Ciubotaru.
"ApariÅ£ia cancerului pulmonar poate Å£ine de fumat, dar ÅŸi de noxele existente în aerul inspirat sau la locul de muncă, ÅŸi de anumite gene pe care le avem fiecare", precizeză oncologul.
În condiÅ£iile în care cancerul poate avea cauze multiple, prevenirea tuturor factorilor de risc este practic imposibilă. Există însă câteva aspecte pe care le putem controla. Pe lângă adoptarea unui stil de viaţă cât mai sănătos, este esenÅ£ial să mergeÅ£i regulat la medic, mai ales dacă ÅŸtiÅ£i că aveÅ£i un risc ridicat de cancer.
De exemplu, dacă aveţi aluniţe pe mare parte din suprafaţa corpului, mergeţi la dermatolog pentru o dermatoscopie. Pentru prevenirea cancerului de col uterin faceţi controale periodice şi vaccinaţi-vă, sfătuieşte Elena Ciubotaru.
Screening, cel puţin o dată pe an
Următorul pas este screenigul. Acesta este un termen generic utilizat pentru a desemna testele uzuale care trebuie făcute, în general, o dată pe an ÅŸi care au rolul de a descoperi orice tip de anomalii în funcÅ£ionarea organismului. Acestea includ testul BabeÅŸ-Papanicolau ÅŸi ecografie mamară (pentru femei), ecografia abdominală, radiografia pulmonară, colonoscopia ÅŸi analizele de sânge.
Nu se poate face însă sceenig pentru toate localizările de cancer.
"Ar trebui elaborată o întreagă metodologie pentru fiecare localizare, pentru că ÅŸi screeningul costă ÅŸi se poate să nu ajungem la niciun rezultat. Până când screeningul se va face organizat, ar trebui ca fiecare să meargă periodic la medic (măcar o dată pe an)", subliniază oncologul.
Dacă aveÅ£i risc crescut de a dezvolta un anumit tip de cancer, testele trebuie făcute mai des. În cazul cancerului de sân, dacă bunica ÅŸi mama dumneavoastră au suferit de această afecÅ£iune, se recomandă o ecografie mamară la ÅŸase luni-un an, urmată de o mamografie.
Dacă aveÅ£i peste 40 de ani ÅŸi aÅ£i avut cazuri de cancer de colon în familie, este necesar să faceÅ£i o colonoscopie cel puÅ£in o dată la doi ani.
www.doctorulzilei.ro
