Judecătorii Curţii Constituţionale susţin, în motivarea deciziei prin care au respins contestaţia PDL pe modificarea Legii referendumului, că legiuitorul poate reglementa, în cazuri excepţionale, organizarea referendumului în mai multe zile, pentru a asigura o mai mare participare la vot, relateaza Mediafax.
Motivarea Curţii a fost publicată marţi seară în Monitorul Oficial, fiind prezentată argumentaţia pentru care a fost respinsă contestaţia PDL privind extinderea intervalului de vot de la 12 la 16 ore. "Aşadar, deşi regula este ca referendumul să se desfăşoare într-o singură zi, în cazuri excepţionale, pentru a se asigura o mai mare participare la vot, legiuitorul poate reglementa şi în sensul ca referendumul să se desfăşoare pe parcusul mai multor zile", se arată în motivarea judecătorilor Curţii Constituţionale.
Aceasta este una dintre concluziile Curţii, după ce sunt trecute în revistă cele trei tipuri de referendumuri organizate în România, în baza Legii referendumului nr. 3/2000. Astfel, se aminteşte referendumul pentru revizuirea Constituţiei, din anul 2003, care s-a desfăşurat pe parcursul a două zile, respectiv 18 şi 19 octombrie 2003. De asemenea, este trecut în revistă atât referendumul din 19 mai 2007, pentru demiterea preşedintelui, dar şi cele două referendumuri "cu privire la probleme de interes naţional" din 25 noiembrie 2007, dar şi din 22 noiembrie 2009.
Totodată, Curtea aminteşte de hotărârea nr. 1 din 15 octombrie 2003 în care a statuat că, "prin stabilirea desfăşurării referendumului naţional privind revizuirea Constituţiei în două zile, în loc de o singură zi, nu este afectat interesul general al desfăşurării în bune condiţii a referendumului, printr-o prezenţă cât mai mare la urne şi nu sunt încălcate dispoziţiile art. 147, alin. 3 din Constituţie (devenit, după revizuirea şi republicarea Constituţiei, art 151, alin. 3 - s.n.), care stabilesc că organizarea referendumului se face în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau propunerii de revizuire".
De asemenea, în motivarea judecătorilor CC se precizează că, prin raportarea celor expuse la situaţia referendumului de demitere a preşedintelui, legea fundamentală "nu dispune nici expres, nici implicit cu privire la un anumit interval orar de desfăşurare a referendumului pentru demiterea preşedintelui României".
"Prevederea sau modificarea acestui interval este de competenţa exclusivă a legiuitorului, numai acesta fiind cel îndreptăţit (...) să reglementeze organizarea şi desfăşurarea prin lege organică a referendumului", se menţionează în motivarea Curţii Constituţionale.
Mai mult, judecătorii susţin că extinderea intervalului orar pentru votare la referendum "nu este, prin urmare, contrară principiului constituţional al statului de drept, ci, din contră, creează condiţiile necesare pentru ca poporul român să-şi poată exprima voinţa suverană".
Pe de altă parte, Curtea Constituţională a respins un alt argument din sesizarea PDL, respectiv acela al modificării cu unor măsuri "tehnico-organizatorice" cu mai mult de 10 zile după anunţarea datei de organizare a referendumului.
Astfel, PDL a susţinut că legea adoptată de Parlament pentru extinderea intervalului orar de votare, după mai mult de 10 zile de la data la care a fost anunţat referendumul, ar încălca prevederile articolului 48 din Legea referendumului, unde se menţionează că "măsurile tehnico-organizatorice privitoare la referendumul naţional se stabilesc de către Guvernul României în termen de 10 zile de la data la care a fost anunţat referendumul".
În consecinţă, PDL a susţinut că sunt încălcate prevederile din art. 1, alin. 5 din Constituţie, unde se precizează că, "în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, este obligatorie". Un alt argument al PDL invocă o decizie a Curţii din 25 ianuarie 2012 cu privire la necesitatea stabilităţii normelor juridice în domeniul electoral, dar şi recomandările Codului de bune practici în materie electorală a Comisiei de la Veneţia.
Curtea Constituţională a respins argumentul PDL privind intervalul celor 10 zile în care se pot opera modificări în organizarea referendumului.
Curtea "constată că ipoteza normativă a soluţiei legislative criticate antamează un element definitoriu al procedurii de organizare şi desfăşurare a referendumului, şi nu o măsură tehnico-organizatorică".
În plus, judecătorii CC susţin că referirele la Codul bunelor practici în materie electorală nu fac obiectul stabilirii intervalului de vot la referendum.
"Deşi Curtea ţine cont în evaluarea constituţionalităţilor legilor de acest act, în cauză, constată că recomandările acestuia nu se referă şi la stabilirea/modificarea orelor în care urmează a avea loc referendumul, ci la modificarea sistemelor de scrutin, modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (mai puţin de un an) înainte de alegeri", au mai susţinut judecătorii CC.
