Curtea Constitutionala (CCR) a admis recent o exceptie de neconstitutionalitate a unor prevederi din Codul muncii referitoare la suspendarea contractului de munca atunci cand angajatorul formuleaza o plangere penala impotriva salariatului.

In sedinta din 23 aprilie, judecatorii CCR au decis ca prevederea din Codul muncii care stabileste ca angajatorul poate sa suspende contractul individual de munca, la formularea unei plangeri penale impotriva salariatului, este neconstitutionala, scrie Avocatnet.ro.

Concret, este vorba de teza intai a literei b de la alineatul 1 al articolului 52 din actul normativ mentionat, care dispune: "Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in urmatoarele situatii: (...) in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti".

Astfel, la momentul formularii unei plangeri penale impotriva salariatului, angajatorul nu va mai putea sa suspende contractul individual de munca al acestuia.

Decizia CCR, care a fost luata cu unanimitate de voturi, este definitiva, general obligatorie si va fi comunicata Parlamentului, Guvernului si instantei care a facut sesizarea de neconstitutionalitate. Motivele pentru care judecatorii au hotarat in acest fel vor fi prezentate in decizia ce va fi publicata in Monitorul Oficial.

Prevederea neconstitutionala va fi suspendata timp 45 de zile de la data publicarii deciziei CCR in Monitorul Oficial, potrivit Constitutiei, ceea ce inseamna ca aceasta nu va mai fi aplicabila. Daca pe durata celor 45 de zile Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu vor pune in acord prevederea neconstitutionala cu dispozitiile Constitutiei, efectele juridice ale acesteia vor inceta definitiv.

In ce situatii poate angajatorul sa suspende contractul de munca

Suspendarea contractului individual de munca poate sa intervina, conform Codului muncii, de drept, prin acordul partilor sau prin vointa uneia dintre parti.

In perioada de suspendare a contractului, salariatul nu mai munceste, iar angajatorul nu-i mai plateste salariul. Totusi, in acest interval de timp pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor, in masura in care acestea sunt prevazute prin legi speciale, contractul colectiv de munca aplicabil, contractele individuale de munca sau regulamentele interne.
"In cazul suspendarii contractului individual de munca din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendarii acesta nu va beneficia de niciun drept care rezulta din calitatea sa de salariat", este subliniat in actul normativ amintit.

Concret, suspendarea contractului de munca, din initiativa angajatorului, poate interveni in urmatoarele situatii:

-pe durata cercetarii disciplinare prealabile;
-in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti;
-in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
-in cazul in care impotriva salariatului s-a luat, in conditiile Codului de procedura penala, masura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune, daca in sarcina acestuia au fost stabilite obligatii care impiedica executarea contractului de munca, precum si in cazul in care salariatul este arestat la domiciliu, iar continutul masurii impiedica executarea contractului de munca;
-pe durata detasarii;
-pe durata suspendarii de catre autoritatile competente a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiilor.

In situatiile enumerate la primele doua puncte, salariatul isi reia activitatea daca este gasit nevinovat si, totodata, i se plateste o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe durata suspendarii.

Referitor la reducerea temporara a activitatii pentru perioade mai mari de 30 de zile lucratoare, angajatorul poate sa reduca programul de lucru de la cinci la patru zile pe saptamana, cu micsorarea corespunzatoare a salariului. Masura se poate aplica pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului.