Trebuie spus că proiectul de act normativ care modifică Legea arhivelor zăcea de multă vreme pe lista legilor care trebuiau să intre la dezbatere și la vot în Camera Deputaților. A intrat de mai multe ori în dezbaterea Camerei Deputaţilor, dar a fost retrimis de fiecare dată la Comisia de Cultură pentru a fi rediscutat. Comisia de Cultură din Cameră, condusă de botosaneanca Raluca Țurcan, este practic autoarea modificării din Legea Arhivelor care le dă ocazia cultelor să-şi primească înapoi documente de importanţă deosebită, relata Cotidianul într-un articol publicat pe 9 noiembrie 2011.
Pe lângă reglementările privind falimentul sau desfiinţarea unor creatori de arhive, dar şi autorizarea unor deţinători de arhive privaţi, în proiectul de lege adoptat s-a strecurat şi modificarea vizând retrocedarea în natură a documentelor care au aparţinut odată cultelor.
De unde vine acest interes al UDMR pentru retrocedarea documentelor către cultele bisericeşti? Un motiv ar fi acela că, printre aceste documente, se numără şi registrele de stare civilă din bisericile din Ardeal, unde au fost consemnate de-a lungul timpului persoanele nou născute, persoanele decedate etc., aceste documente atestând existenţa continuă a românilor în această zonă a ţării. Odată dispersate aceste documente (ceea ce va face mult mai uşoară pierderea lor fizică), dispare şi una dintre cele mai puternice dovezi privind românismul din acest teritoriu.
Acest proiect de modificare a Legii arhivelor a stârnit indignarea arhiviştilor și a istoricilor.
Istoricul Zoe Petre susținea în urmă cu ceva vreme că retrocedarea arhivelor este "o barbarie fără seamă, o crimă", și că "nicăieri în lume nu se întâmplă acest lucru, în toate ţările civilizate există arhive centralizate". Zoe Petre le cerea atunci parlamentarilor Opoziției, dar și celor de la Putere, să se trezească în plen "şi să nu voteze această proiect legislativ, deoarece Arhivele Naţionale sunt o instituţie a statului modern român, iar ele nu pot fi devalizate".
Istoricul Adrian Cioroianu a tras un alt important semnal de alarmă legat de acest proiect de lege de modificare a Legii arhivelor în sensul dorit de UDMR. Fostul ministru de Externe e convins că această propunere legislativă reprezintă încă un pas spre obţinearea autonomiei mult dorite de către reprezentanţii politici ai maghiarilor din România.
"În măsura în care cultele îşi doresc această arhivă, este dreptul lor să o ceară, dar acest lucru implică alţi factori: să aibă unde să o depoziteze, să aibă oameni care să se ocupe de ea, etc. Acest demers va afecta profund studirea istoriei. Propunerea legislativă fiind iniţiată de parlamentarii UDMR, acest proiect pare să reprezinte intresele stricte ale comunităţii maghiare sau a unor reprezentanţi ai lor", susține Adrian Cioroianu, citat de Financiarul.ro.
Bogdan-Florin Popovici, preşedintele Federaţiei Arhiviştilor din România, a atras atenţia că "funcţia instituţională a cultelor religioase nu este aceea de a păstra, de arhivare, ci una religioasă".
"Suntem de acord ca documentele să fie restituite în copii, acordându-se acces proprietarilor de drept cu prioritate faţă de alte categorii care au acces la arhive. Dar să le retrocedezi fizic creează o mare ameninţare ca acestea să dispară. Intraţi în orice anticariat şi veţi găsi o dovadă că exercitarea unui control asupra documentelor retrocedate va fi o sarcină foarte dificilă", a spus el, conform sursei citate.
Iată de ce aceasta lege care permite retrocedarea documentelor din Arhivele Naţionale contravine intereselor întregului popor român:
-se restituie in natura bunuri arhivistice care au o valoare patrimoniala deosebita si al caror risc de deteriorare este crescut
-o astfel de decizie "ar conduce la scoaterea respectivelor bunuri arhivistice de sub regimul juridic stabilit de Legea 16/1996 si la trecerea lor sub un alt regim juridic, neclar, intrucat situatia arhivelor private nu este reglementata inca in Romania"
-arhivele, in calitate de depozitar al memoriei nationale, au rolul de a asigura conditiile propice conservarii si pastrarii documentelor
-exista o mare varietate de spete rezultate in urma aplicarii Decretului nr. 472/1971 privind Fondul Arhivistic National. Aceasta varietate de cazuri nu poate fi pur si simplu tratata generic, ca avand caracter "abuziv" (după cum susţine UDMR – n.r.), si nu poate fi rezolvata decat printr-o analiza, de la caz la caz, intr-un cadru legislativ nuantat
-Fondul Arhivistic National este un important tezaur scris, care face parte din patrimoniul cultural-national al unui popor, o sursa istorica de importanta deosebita
-documentele care fac parte din fondul arhivistic national au o valoare istorica si, drept urmare, protectia acestora trebuie asigurata in mod unitar si continuu, indiferent de domeniul la care se refera aceste documente sau de interesul pe care il reprezinta la un moment dat
"Eu cred ca nu isi dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregatesc Romaniei. Daca legea este adoptata, aceasta inseamna stergerea memoriei, odata ce arhivele dispar din centru, din Arhivele Nationale (…) Daca le-as propune in SUA sa intoarca arhivele de la Arhivele Nationale Centrale din Washington DC la diferitii emitenti din SUA, eu cred ca ar spune ca este un act de tradare nationala, de destramare a unitatii Statelor Unite", a declarat renumitul istoric Dinu C. Giurescu.
