Un tânăr de 28 de ani din satul Ghilea (judeţul Botoşani) a contractat o echipă de arhitecţi francezi şi români şi, în doi ani, a construit o casă eco din lemn, lut şi baloţi de paie, iar pe acoperiş a plantat trifoi.

În satul Ghilea, comuna botoşăneană Şendriceni, la circa şapte kilometri de oraşul Dorohoi, este probabil ultimul loc unde s-ar aştepta cineva să găsească un exemplu de arhitectură ecologică realizat cu materiale alternative, pus în practică de un arhitect francez pentru un localnic. Cu toate acestea pe o costişă, chiar la intrarea în sat se află o casă mare, cu o formă neregulată, cu ferestre uriaşe, cu o prispă încă neterminată, cu pereţi de lut, dar mai ales, cu pământ pe acoperişul plat.

Casa, deţinută de un localnic din Ghilea, este o pată de culoare în peisajul dominat de locuinţe înghesuite din chirpici sau cu etaj, standard, din BCA sau din cărămidă.

 Să vedeţi cum o să arate după ce face peisagistul toată treaba şi amenajează tot ce înseamnă spaţii verzi!“, spune mândru Bogdan (28 de ani), proprietarul casei, care locuieşte aici din toamna anului trecut. Ridicarea efectivă a locuinţei s-a întins pe durata a doi ani.

Localnicii nu se mai miră. De când văd construcţia în satul lor, o denumesc simplu: casa de paie.

Cum a construit-o

Într-adevăr, casa lui Bogdan este din paie. Baloţi compactaţi de paie, tencuiţi cu lut şi aşezaţi pe o structură de lemn. De altfel, paiele compactate au devenit şi în România, ca peste tot în Europa, o soluţie de material alternativ de construcţie foarte apreciat de arhitecţi. Toţi arhitecţii din Bucureşti sau din străinătate cărora le-am cerut sfatul mi-au spus că, dacă vreau eficienţă energetică şi o casă ecologică bună pentru sănătate, dar nu foarte scumpă, să optez pentru baloţii de paie“, explică Bogdan. Proprietarul spune exact cum a luat naştere această casă şi, practic, cum este construită. S-a turnat o fundaţie din beton, acesta este singurul material care nu este ecologic. Peste fundaţie, s-a făcut o structură de lemn, bineînţeles, tratată cu tot ce trebuie şi ignifugată. Apoi, baloţii de paie compactaţi, în straturi foarte groase, stivuiţi, ca să îmbrace structura din lemn. Peste ei, la exterior, s-au pus cinci staturi de tencuială de lut. Pereţii din interior sunt făcuţi din trei straturi de chirpici şi tencuiţi cu lut“, explică Bogdan. 

La toate acestea, se adaugă acoperişul, care este, de asemenea, cu totul deosebit. Am cumpărat o membrană mare şi foarte rezistentă, asemănătoare ca formă celor pentru piscină, dar mult, mult mai rezistentă. Am achiziţionat-o din Norvegia. Sub membrană, podul din lemn este susţinut de grinzi foarte groase, la vedere. Peste lemn, au fost puşi baloţi de paie compactaţi. Practic, casa este învelită în paie. Iar la final – membrana. Peste membrană, am pus pământ, cred că sunt două camioane de pământ. Pe acoperiş plantez. Deocamdată, am pus trifoi“, adaugă proprietarul casei.


Casa a fost ridicată pe un postament de butuci, pentru a preveni infiltraţiile de apă, care sunt, spun arhitecţii, moartea caselor din paie şi lut. Îmbinare de tradiţional şi modern Cu o suprafaţă de 130 de metri pătraţi, casa are un design futurist, cu pereţii neregulaţi, ferestre asimetrice şi foarte mari, la fel şi acoperişul.

Bogdan spune, însă, că nu este interesat de frumuseţea casei, ci de eficienţa ei, dar şi să fie un spaţiu de locuit unde să-ţi facă plăcere să îmbătrâneşti. Totodată, spune că acest concept cu pereţi neregulaţi este o viziune personală. Aşa mi-a plăcut să arate. Nu mă interesează cât de frumoasă este. Nu stau pe dinafară şi mă uit la ea. Pur şi simplu, stau înăuntru şi vreau să mă simt ca acasă, vreau să-mi fie bine. Am ales ferestrele mari, fiindcă ne place şi mie, şi soţiei să fie lumină în casă, iar soarele îmi oferă căldură gratuit prin aceste ferestre şi un ambient plăcut în casă. Casa este extrem de eficientă din toate punctele de vedere. Este o plăcere să locuieşti în ea. Este şi frumoasă, mai ales după ce va fi gata cerdacul“, spune Bogdan.

Interiorul este o îmbinare de tradiţional şi modern. Se merge pe acelaşi principiu: materiale ecologice combinate cu elemente moderne. Am vrut ca totul să fie ecologic, dar şi cu influenţe tradiţionale. Şi când mă refer la tradiţional, mă refer la o îmbinare de elemente etnice“, explică Bogdan.


Dacă locuinţa este construită după modelul tradiţional românesc cu lemn şi lut, cu elemente de bordei tradiţional, uriaşa sobă din living, care impresionează la prima vedere, este tipic americană, construită de etnici maghiari. Soba este un «classic rocket stove», adaptată la stilul românesc, am putea spune. Este vorba despre o sobă mare lutuită, inclusiv cu o porţiune pentru făcut cartofi copţi, de exemplu. A fost construită de meşteri din Covasna, conduşi de Attila Kloszi“, spune proprietarul casei.

Baia are un lavoar şi un duş vintage, realizate din cupru de meşteri romi. Interiorul şi mobilierul sunt după modelul cabanelor de munte din zona Bucovinei, cu mult lemn masiv, inclusiv parchetul, uşile, scările interioare şi grinzile. Interiorul casei este din lemn Şi dacă totul este ecologic, până şi apa care curge prin instalaţiile casei este apă de izvor. Am săpat pe o zonă înaltă un puţ tradiţional, de unde apa, prin cădere, este angrenată să vină în casă“, precizează Bogdan.

Iar până la puţ, Bogdan urcă pe un rând de trepte, făcute din buşteni şi piatră. Cu imobilul aşezat pe un grup de piloni din lemn, accesul se face pe o punte, bineînţeles tot din lemn. Electricitatea şi instalaţia de încălzire, formată din rezervoare de acumulare a agentului termic (puffer“), boiler şi centrală pe lemne, sunt singurele legături ale locuinţei cu contempora- neitatea.

Citeste mai mult pe www.adevarul.ro