Cancerul pulmonar reprezintă una din principalele cauze de mortalitate prin neoplazii, atât în cazul bărbaţilor cât şi al femeilor.
Din cauza descoperirii tardive, doar 14% din pacienţii diagnosticaţi ajung să supravieţuiască o perioadă de timp mai îndelungată (5 ani).
Se estimează că peste 1.3 milioane de persoane mor anual, în întreaga lume din cauza cancerului pulmonar.
SIMPTOME
Se diagnostichează, de regulă, în metastaze. E posibil ca tumora să nu aibă simptome în zona pieptului.
- tusea: cu un caracter rebel, iritativ, este uscată. Adesea este însă vorba de o tuse aparent banală la un vechi fumator, care s-a accentuat în ultimul timp.
- durerea toracică: poate avea un sediu şi o intensitate variabilă, însă întotdeauna este persistentă la tratamentul simptomatic
- hemoptizia (expectoraţia cu sânge): este simptomul cel mai alarmant pentru pacient. Este de obicei în cantitate mică sau medie şi apare când se dezvoltă leziuni ulcerative ale mucoasei bronşice.
- dispneea (jena respiratorie): este un simptom ce apare tardiv şi care de obicei semnifică obstrucţia sau compresiunea unei bronhii mari. Se poate însoţi de wheezing (şuierătură respiratorie) care nu dispare după tuse.
"Este bine să vă faceţi o radiografie dacă aveţi următoarele simptome: tuse, spută cu sânge, durere în capul pieptului, dispnee, pneumonii sau bronşite repetate, oboseală, lipsa apetitului, scădere inexplicabilă în greutate, răguşeală, transpiraţii ale feţei şi gâtului", explică pneumologul Magdalena Ciobanu.
DIAGNOSTIC
Investigaţiile necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt:
- radiografia toracică: este una din primele investigaţii care se efectuează, este utilă în stabilirea diagnosticului dar şi în evidenţierea eventualelor complicaţii
- tomografia computerizată: este esenţială pentru aprecierea extensiei tumorale în structurile învecinate
- rezonanţa magnetică nucleară (RMN): depistează eventualele invazii ale măduvei spinării, structurilor mediastinale
- bronhoscopia: este un examen esenţial care permite prelevarea fragmentelor de biopsie şi aspirarea secreţiilor pentru a fi examinate citologic.
- bronhografia lipoidală: evidenţiază stenozele bronşice
- biopsia percutană transtoracică: este folosită pentru tumorile localizate în periferia parenchimului pulmonar şi stabilirea tipului celular (important pentru instituirea tratamentului)
- examenul sputei: poate decela celule neoplazice
- examenul lichidului pleural: se utilizează în cazul prezenţei pleureziei
- scintigrafia osoasă: poate detecta prezenţa unor metastaze osoase
- teste de sânge: hemoleucogramă, creatinină, calciu, etc
FACTORI DE RISC
- Fumatul: rolul său extrem de nociv a fost demonstrat, fără niciun dubiu, de către studiile epidemiologice, care au arătat că incidenţa cancerului pulmonar este de 40 de ori mai mare la fumători decât la nefumători. Cel mai nociv s-a dovedit a fi fumul de ţigară, care conţine numeroase substanţe carcinogene şi procarcinogene, iar cel mai putin nociv – fumul de pipă.
Renunţarea la fumat aduce cu sine scăderea riscului de îmbolnăvire, ajungându-se la 1.5% după 10-15 ani de abstinenţă.
- Profesia: prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire persoanele care ddin cauza ocupaţiei profesionale vin în contact cu cromaţi, azbest, gudron (folosit mai ales la alcătuirea pavajului), particule din minereurile radioactive.
Asocierea fumatului cu expunerea la azbest creşte riscul de dezvoltare a bolii de 50-100 de ori. Şi expunerea la radiaţii ionizante, este un alt factor favorizant.
- Sexul şi rasa: Afecţiunea este de 6-8 ori mai frecventă la bărbaţi decât la femei, bărbaţii cei mai afectaţi sunt cei cu vârsta de peste 40 de ani, vechi fumători.
Rasa neagră are cea mai mare incidenţă a cancerului pulmonar, din cauza condiţiilor socio-economice şi a fumatului.
- Poluarea din atmosferă cu diferite pulberi şi gaze face ca numărul îmbolnăvirilor de cancer pulmonar să fie mult mai mare în ţările industrializate.
- Susceptibilitate genetică: studiile au arătat agregarea familială a bolii, fiind identificate o serie de gene ce cresc susceptibilitatea la cancer pulmonar.
- Dieta: riscul de a dezvolta neoplasmul pulmonar este mai mare la indivizii cu o dietă săracă în betacaroten şi vitamina A. Un efect protector împotriva cancerului au vitaminele C şi E, dar şi seleniul.
TRATAMENT
În cazul în care nu este răspândit în organism, tumora e îndepărtată chirurgical. Dacă boala e extinsă, sunt indicate radioterapia sau chimioterapia.
ŞANSELE DE SUPRAVIEŢUIRE
Supraveţuirea medie după tratament este de 14-16 luni în formele limitate şi de 6-8 luni în formele extinse.
Supraveţuirea medie fără tratament este de 3 luni pentru formele limitate şi sub 2 luni pentru cele extinse.
În general prognosticul pacienţilor cu cancer pulmonar este rezervat, supraveţuirea la 5 ani pentru toate formele histopatologice este de 13%.
doctorulzilei.ro
