În cazul decretării stării de război, mobilizare sau asediu, Ministerul Apărării Naționale (MApN)va mobiliza toți rezerviștii, iar serviciul militar redevine obligatoriu pentru cei cu vârste între 20 și 35 de ani, scrie ziarul Adevărul.
Prin Legea numărul 395 din 16 decembrie 2005, de la 1 ianuarie 2007, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat, ultima încorporare a recruților pentru militarii în termen fiind realizată în octombrie 2006, iar pentru militarii cu termen redus, în luna iunie 2006.
Totuși, în contextul crizei din Ucraina trebuie spus că, în anumite condiții, această suspendare se ridică, iar autoritățile pot apela la mobilizarea parțială sau totală a forțelor pentru întărirea sistemului de apărare. Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum și pe timpul stării de asediu, care sunt decretate de președinte și validate de Parlament, Ministerul Apărării (MApN) mobilizează rezerviștii de orice fel.
În primul rând, este vorba de militarii rezerviști voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani care au contracte cu MApN și sunt plătiți chiar dacă stau acasă cu 30 la sută din soldă, cu minimum 540 de lei, în cazul unui soldat. Ei trebuie să se prezinte imediat la unitățile militare de care aparțin. Totuși, numărul acestor rezerviști este limitat la câteva mii, așa că Armata Română s-ar baza pe cei aproximativ 60.000 de rezerviști „clasici”, adică pe cei care și-au efectuat stagiul militar înainte de suspendarea acestuia și sunt în posesia unui livret militar.
Aceștia știu deja la ce unitate trebuie să se prezinte în 48 de ore și au atașat livretului un ordin de chemare care conține și cupoane de transport valabile pe mijloace rutiere, feroviare, navale sau aeriene.
Foarte important, în caz de neprezentare la termenul și locul menționate în ordin, persoana respectivă va suporta consecințele Codului Penal, care prevede închisoare de la 2 la 7 ani. Trebuie spus și că obligația de a se prezenta la unitățile militare desemnate revine numai rezerviștilor care au până în 55 de ani, vârsta până la care sunt menținuți în evidențele militarilor în rezervă.
Apoi, tot Legea 395/2005 prevede că, pe durata stării de război, a stării de mobilizare și pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie. Conform legislației privind pregătirea populației pentru apărare, sunt încorporabili cetățenii romani, bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar.
La cerere, încorporarea se poate face la cel puțin 18 ani. Nu sunt cetățeni încorporabili cei clasați inapți pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, conform baremului medical, personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege, precum și călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin 2 ani.
Apoi, nu vor face serviciu militar persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, cele arestate preventiv sau trimise în judecată până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluționat cauza penală, precum și cei care, în general vorbind, dar cu respectarea unor anumite condiții, au persoane în întreținere. Între altele, scapă de armată cei care au soția bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate, cei care au unul sau mai mulți copii minori, iar soția a decedat sau cei ai căror părinți sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă.
Legea 446/2006 prevede că cetățenii care, din motive religioase sau de conștiință, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ. În acest caz, cel încorporat poate refuza să poarte armă.
Potrivit legislației, refuzarea încorporării este infracțiune și se pedepsește din punct de vedere penal.
„Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, își provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boală sau o infirmitate, folosește înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, se arată la articolul 432 din Codul Penal.
Refuzarea încorporării atunci când țara nu se află în stare de război sau asediu este pedepsită mai blând, cu amenzi între 500 și 8.000 de lei.