Proiectul noii legi a pensiilor pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea prevede creşterea vârstei de pensionare la femei de la 60 la 65 de ani. Astfel, nu vor mai exista diferenţieri de vârsta între femei şi bărbaţi. Nu s-a propus majorarea vârstei de pensionare cu 5 ani şi la bărbaţi pentru că s-ar fi ajuns la un prag de 70 de ani, care depăşeşte speranţa de viaţă în România. Potrivit raportului pe 2008 al Institului Naţional de Statistică, durata medie de viaţă la bărbaţi este de 69,17 ani.

Persoanele de sex feminin născute după 1965 vor fi obligate să muncească 35 de ani pentru a beneficia de pensiile aferente unui stagiu complet: deci vor ieşi la pensie abia după anul 2030.

Legea permite şi stagii de cotizare sub 28 de ani, pentru persoanele de sex feminin născute înainte de 1952. Astfel, tinerele vor fi nevoite să muncească cu 7 ani mai mult decât colegele are au acum mai mult 57 de ani.

Anii de muncă suplimentari nu vor ajuta la obţinerea unei pensii mai mari, decât indirect, prin reducerea numărului de pensionari. În sistemul public, sumele plătite sub forma contribuţiilor sociale nu determină nivelul pensiilor la care veţi avea dreptul, ci sunt folosite pentru plata indemnizaţiilor actuale.

Nivelul pensiilor pentru cei care alimentează sistemul în prezent va depinde de contribuţiile pe care le vor plăti salariaţii din generaţia viitoare. Doar sistemul de pensii private v-ar da dreptul la un venit după pensionare proporţional cu contribuţiile: însă guvernul a blocat dezvoltarea acestuia (a îngheţat cota de contribuţie la 2%, deşi aceasta trebuia să crească de la începutul anului la 3%), tocmai pentru a finanţa sistemul care hrăneşte cei 5,7 milioane de pensionari din prezent.

sursa capital.ro