Compania SelfPay a demarat o campanie de informare cu privire la riscurile utilizatorilor de a fi înșelați, folosindu-se o metodă de plată pusă la dispoziție de către societatea comercială. După ce a fost mediatizat cazul unui student din Botoșani, care a achitat contravaloarea de 2800 de lei pentru o chirie fictivă în Iași, dovedindu-se a fi înșelat de către ofertant, reprezentanții companiei au cerut drept la replică, pentru a explica lipsa de legătură între fapta în sine și serviciul oferit.
„Dorim să precizăm în mod clar că brandul SelfPay se delimitează de orice idee care face legătura cu metode de fraudă întrucât compania noastră respectă cele mai înalte standarde etice și de siguranță. Astfel, informația conform căreia ar există o “metodă SelfPay de a păcăli clienții” nu numai că este eronată, dar poate produce și prejudicii de natură economică SelfPay. Apreciem că utilizarea și asocierea brandului SelfPay în contextul titlului articolului, mai sus menționat, creează confuzie cititorilor și nu reflectă realitatea din cauza respectivă. Concret, cazul semnalat de presă prin care un student a achiziționat un serviciu furnizat de compania noastră, dar ulterior a fost victima unei infracțiuni de înșelăciune în procesul închirierii unui apartament, prin transmiterea datelor cu valoare pecuniară unei terțe persoane, este creat exclusiv prin intenția de înșelăciune a presupusului proprietar al locuinței. Insistăm pe faptul că studentul nu a achitat contravaloarea chiriei prin Stațiile de Plată SelfPay, ci a utilizat un serviciu de cumpărare de monedă electronică. Servicii similare sunt disponibile în diferite forme, atȃt pe piaţa din România, cȃt şi la nivel internaţional”, se arată în comunicatul emis de către companie.
Menționăm, însă, că cititorii nu au semnalat vreo asociere între serviciul de transfer monetar și înșelăciune și nici nu poate fi vorba despre vreo ambiguitate, având în vedere că o modalitate de plată nu poate fi un „inculpat”, mai ales că în respectivul titlu s-a sugerat în ce consta înșelăciunea, respectiv într-o „chirie fictivă”.
De asemenea, compania a transmis că a luat cunoștință, de-a lungul existenței și activității sale, despre infracțiuni comise prin intermediul serviciului.
„Amintim, de asemenea, că de-a lungul timpului, au existat diverse tentative de înşelare a unor persoane cu diferite sume de bani, de exemplu, prin cumpărarea de cartele preplătite de telefonie mobilă, situaţii în care evident nu se poate face asocierea operatorilor de telefonie mobilă cu aceste metode de înşelăciune. În alte cazuri, tentativele de înșelăciune s-au derulat prin trimiterea unor somații de plată de la instituții publice, tribunale, cabinete de avocatură etc. Şi în cazul de față, faptul că persoana în cauză a fost atrasă de o ofertă “de nerefuzat” și a ales să accepte o modalitate de închiriere care nu este conformă cu legea locuințelor și a încheierii contractelor de închiriere, este exclusiv alegerea celui în cauză și reprezintă un element de înțelegere între două părți externe, dar nu reprezintă un motiv de insinuare că SelfPay ar fi o metodă la îndemâna persoanelor care vor să înșele alte persoane”, mai spun reprezentanții.
Și la acest capitol, redacția menționează că nu s-a sugerat în niciun mod aspectul semnalat de către companie, înțelăciunea putând fi comisă și prin transfer bancar, poștă, față în față etc. Metoda de plată a fost precizată strict pentru a sublinia că înșelăciunea a avut loc de la distanță, într-un timp redus, spre deosebire de alte metode cunoscute. Reiterăm că cititorii nu au avut vreo reacție negativă cu privire la serviciul companiei.
Totuși, concluzionând, mediatizarea cazului, descoperit de BZI.ro, a adus și o atitudine benefică.
„Înțelegem pe deplin prejudiciul financiar adus tânărului student printr-o posibilă înșelăciune, iar echipa noastră stă la dispoziția organelor de cercetare în vederea clarificării tuturor aspectelor necesare realizării anchetei. Pe această cale, îndemnăm clienţii să se informeze înainte de a efectua plăţi către diferite persoane, prin utilizarea de monedă electronică, aceasta fiind o metodă de plată legală și agreată în baza unor relații contractuale pentru magazine online. Diferite persoane care oferă produse / servicii, autorităţile, instituţiile, cabinetele de avocatură, tribunalele, nu sunt magazine online şi cu acestea nu există relaţii contractuale. De asemenea, le recomandăm să nu dea curs solicitărilor de a plăti diverse servicii /produse sau somatiilor de plata de amenzi sau alte taxe legale cu monedă electronică, indiferent sub ce formă sunt transmise (email, telefon, WhatsApp). Ca urmare a situației relatate în articolul sus menționat, am inițiat o campanie de informare a publicului prin care dorim să prevenim repetarea tentativelor de înșelăciune similare”, a mai arătat compania.