Se pot vedea in covor galben, ca o ploaie de stele, pe coastele insorite, pajisti aride, fanete, poieni, lanuri de grau, margini de padure, drumuri si cai ferate.
In scop terapeutic, se recolteaza doar varfurile inflorite ale tulpinilor, pe toata perioada infloririi, din iunie si pana in septembrie. Desi florile de sanziene au fost folosite ca remediu natural de sute de ani in tratamentul bolilor de ficat, a reumatismului, a bolilor tiroidiene, renale si nervoase, oamenii de stiinta n-au tratat-o, pana acum, cu atentia care poate i s-ar fi cuvenit, de aceea in jurul acestei flori pluteste inca un oarece mister.
Intern, sanzienele se administreaza sub forma de infuzie, macerat, tinctura si pulbere, toate acestea putandu-se prepara in casa. Infuzia se prepara din doua lingurite de planta uscata peste care se toarna o cana de apa fierbinte. Se acopera vasul si se lasa la infuzat doua minute dupa care se strecoara. In caz de nervozitate, epilepsie, isterie, litiaze, impotenta se beau cate doua, trei cani de ceai pe zi. Pentru cancer la limba, laringe, piele si organe genitale se beau cata patru, sase cani de infuzie pe zi.
In caz de afectiuni renale si ale vezicii urinare, nefrite cronice, pielonefrite, insuficienta renala, cancer renal si genital si la bolnavii carora li s-a extirpat un rinichi, se poate bea o infuzie din amestec in parti egale, de sanziene, urzica moarta si splinuta. Sunt recomandate trei, patru cani de ceai pe zi care se bea cu inghitituri mici si rare, pe parcursul a 10, 15 minute.
Maceratul se obtine din sase linguri de planta uscata si maruntita puse intr-un litru de apa. Amestecul se lasa la temperatura camerei timp de opt ore, perioada dupa care se strecoara si se se bea in trei, patru ore. Maceratul se recomanda ca tratament, in cure de cate trei luni, in bolile tiroidiene, hipertiroidie, epilepsie si boli nervoase.
Tinctura de sanziene se obtine turnand o jumatate de litru de alcool alimentar, vodca sau tuica facuta in casa peste 20 de linguri de pulbere, obtinuta din flori uscate si maruntite, prin macinare in rasnita de cafea. Se lasa la macerat doua saptamani dupa care se strecoara prin stoarcere si se pastreaza la rece, timp de doi ani de la data cand a fost culeasa planta. Se bea cate o lingurita de tinctura diluata in putina apa, de trei, patru ori pe zi contra cistitei, uretritei, nefritei si a litiazei renale.
Pulberea, obtinuta prin macinare se pastreaza la rece, in borcane bine inchise. Se macina atat cat se consuma in 14 zile deoarece s-a constatat ca, dupa aceasta perioada isi pierde din calitatile terapeutice. Se ia cu putina apa, cate o lingurita rasa de trei ori pe zi dup ace a fost tinuta sub limba 15 minute.
Mai trebuie stiut ca aceste flori, agatate la fereastra, indeparteaza strigoii, alunga diavolul si duhurile necurate, ii insanatosesc pe oamenii bolnavi si pazesc casa.
Sa avem sanatate!
Silvia Holotiuc
