Sfânta Filofteia fecioara s-a născut în oraşul Târnovo din Bulgaria şi rămânând orfană, după mutarea la Domnul a mamei sale, înţelepţită fiind de Duhul Sfânt, a început a lucra cu osârdie faptele cele bune. Curând după moartea mamei sale, tatăl Sfintei Filofteia şi-a luat o altă femeie, care, văzându-i milostivirea, îi făcea neîncetat necazuri, bătând-o şi pornindu-l pe tatăl ei cu mânie asupra sa.
Din mâinile tatălui său avea să pătimească moarte Sfânta Filofteia, căci mergând să-i ducă mâncare în ţarină, îi ieşeau înainte săraci, care îi cereau sfintei milostenie. Neavând Fericita altceva ce să le dea, le împărţea din bucatele ce se cuveneau tatălui ei. Văzând el lucrul acesta, a aruncat după ea cu barda ce o avea la brâu şi lovind-o la un picior, sfânta şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu.
Sfântul ei trup a fost aşezat în Biserica Domnească din Curtea de Argeş, prin purtarea de grijă a domnitorului Ţării Româneşti, Radu, cel numit şi Negru Vodă.
Tot astăzi este pomenit şi Sfântul Ierarh Ambrozie, ales Episcop al Mediolanului pe vremea împăratului Valentinian I (364-375). Acesta s-a născut la Treveri, în Galia (astăzi Trier, oraş în Germania), iar tatăl său era dregător roman. A propovăduit Evanghelia la marcomani, a scris cărţi împotriva ereziei lui Arie şi l-a avut ca ucenic pe Fericitul Augustin.
Sfântul Ambrozie l-a oprit chiar şi pe împăratul Teodosie cel Mare (379-395) să intre în biserică, deoarece împăratul poruncise un măcel mare în Tesalonic. De aceea, în faţa tuturor oamenilor, sfântul i-a dat canon de pocăinţă.
A trecut la Domnul în anul 397 şi a fost înmormântat la Mediolan, în biserica ce îi poartă numele până astăzi.