Conform calendarului creștin ortodox, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul este sărbătorit pe dată de 20 iulie. Peste 142.000 de români îşi sărbătoresc onomastica marţi.
Sfântul Ilie a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve, din Galaad (Israel). De la numele acestei cetăți se leagă și numele prorocului de Tesviteanul.
Se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, dacă ținem seama de faptul că ziua prăznuirii sale este însemnată în calendar cu roșu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt proroc. Sfântul Ilie a trăit în Regatul de Nord al lui Israel, în vremea domniei regelui Ahab și a trăit cu mai bine de 800 de ani înainte de Hristos. Vechiul Testament istorisește despre faptele lui minunate în cărțile numite Regi. Este ales de Dumnezeu să certe aspru pe regele Ahab și pe cei care-l urmau pe calea păgâneasca a adorării lui Baal.
Sfântul Ilie a fost hrănit în chip minunat de corbi pe când era retras la pârâul Cherit și de un înger pe drumul spre Muntele Horeb. Datorită rugăciunii sale, Dumnezeu oprește ploaia timp de trei ani și jumătate, înmulțește făina și uleiul văduvei din Sarepta Sidonului și îl învie pe fiul ei. A chemat foc din cer prin care a ars jertfa adusă de el lui Dumnezeu, a înlăturat cultul zeului Baal, l-a văzut pe Dumnezeu în isihie (vântul liniștit), a fost ridicat în carul de foc și s-a arătat la Schimbarea la Față a Mântuitorului de pe muntele Tabor.
Sfântul Ilie este reprezentat iconografic, cel mai adesea, fie în gura peșterii sale (hrănit de corb), fie în carul de foc (în care a fost răpit la cer) și este socotit și protopărintele monahismului creștin, informează creștinortodox.ro.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie
Pomenit de calendarul ortodox, în fiecare an, în data de 20 iulie, acest Sfânt aduce foarte multe tradiții și obiceiuri, multe dintre acestea având mare legătură cu fenomenele meteorologice.
Spre exemplu, una dintre cele mai importante tradiții pentru această zi spune că dacă plouă sau tună atunci Ilie se plimbă pe cer cu carul său în foc și că deține puterea de a opri ploaia.
O altă tradiție din popor spune că în ajunul zilei de 20 iulie fetele merg noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbracă și se tăvălesc goale prin cultură, apoi se îmbracă și pleacă acasă.
În cazul în care în noaptea dintre Sfântul Ilie visează cânepa verde, atunci este semn că se vor mărita cu flăcăi tineri și frumoși. Dacă în visul lor apare cânepa uscată, înseamnă că se vor căsători cu bărbați bătrâni.
Unii oameni cred că în noaptea de dinaintea Sfântului Ilie Cerurile se deschid și toate dorințele pe care și le pun ajung să se îndeplinească. Pentru asta oamenii trebuie să țină un anumit ritual și să închine o rugăciune către Sfântul Ilie.
Gunoiul nu se scoate afară cu o noapte înainte de cinstirea Sfântului Ilie. Gospodina casei trebuie să mimeze că dă cu mătura și scoate gunoiul la miezul nopții din casă spre afară și invers.
Tot în ziua de Sfântul Ilie credincioșii păstrează o tradiție încă de la primele ore ale dimineții. Ei merg pe câmp pentru a culege plante de leac, în special busuioc care are menirea de a aduce spor în casă.
Această plantă este pusă la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. În trecut, pe 20 iulie, oamenii obișnuiau să adune și plante necesare pentru vrăji și farmece.
Un alt obicei amintește că nu se consumă mere până pe 20 iulie când este cinstit Sfântul Ilie, fiind considerate fructele acestuia. Totodată, merele nu trebuie să se bată unul de altul pentru a nu cădea grindina.