Conform calendarului creÈ™tin ortodox, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul este sărbătorit pe dată de 20 iulie. Peste 142.000 de români îÅŸi sărbătoresc onomastica marÅ£i.
Sfântul Ilie a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve, din Galaad (Israel). De la numele acestei cetăți se leagă È™i numele prorocului de Tesviteanul.
Se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, dacă È›inem seama de faptul că ziua prăznuirii sale este însemnată în calendar cu roÈ™u, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt proroc. Sfântul Ilie a trăit în Regatul de Nord al lui Israel, în vremea domniei regelui Ahab È™i a trăit cu mai bine de 800 de ani înainte de Hristos. Vechiul Testament istoriseÈ™te despre faptele lui minunate în cărÈ›ile numite Regi. Este ales de Dumnezeu să certe aspru pe regele Ahab È™i pe cei care-l urmau pe calea păgâneasca a adorării lui Baal.
Sfântul Ilie a fost hrănit în chip minunat de corbi pe când era retras la pârâul Cherit È™i de un înger pe drumul spre Muntele Horeb. Datorită rugăciunii sale, Dumnezeu opreÈ™te ploaia timp de trei ani È™i jumătate, înmulÈ›eÈ™te făina È™i uleiul văduvei din Sarepta Sidonului È™i îl învie pe fiul ei. A chemat foc din cer prin care a ars jertfa adusă de el lui Dumnezeu, a înlăturat cultul zeului Baal, l-a văzut pe Dumnezeu în isihie (vântul liniÈ™tit), a fost ridicat în carul de foc È™i s-a arătat la Schimbarea la Față a Mântuitorului de pe muntele Tabor.
Sfântul Ilie este reprezentat iconografic, cel mai adesea, fie în gura peÈ™terii sale (hrănit de corb), fie în carul de foc (în care a fost răpit la cer) È™i este socotit È™i protopărintele monahismului creÈ™tin, informează creÈ™tinortodox.ro.
TradiÈ›ii È™i obiceiuri de Sfântul Ilie
Pomenit de calendarul ortodox, în fiecare an, în data de 20 iulie, acest Sfânt aduce foarte multe tradiÈ›ii È™i obiceiuri, multe dintre acestea având mare legătură cu fenomenele meteorologice.
Spre exemplu, una dintre cele mai importante tradiÈ›ii pentru această zi spune că dacă plouă sau tună atunci Ilie se plimbă pe cer cu carul său în foc È™i că deÈ›ine puterea de a opri ploaia.
O altă tradiÈ›ie din popor spune că în ajunul zilei de 20 iulie fetele merg noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbracă È™i se tăvălesc goale prin cultură, apoi se îmbracă È™i pleacă acasă.
În cazul în care în noaptea dintre Sfântul Ilie visează cânepa verde, atunci este semn că se vor mărita cu flăcăi tineri È™i frumoÈ™i. Dacă în visul lor apare cânepa uscată, înseamnă că se vor căsători cu bărbaÈ›i bătrâni.
Unii oameni cred că în noaptea de dinaintea Sfântului Ilie Cerurile se deschid È™i toate dorinÈ›ele pe care È™i le pun ajung să se îndeplinească. Pentru asta oamenii trebuie să È›ină un anumit ritual È™i să închine o rugăciune către Sfântul Ilie.
Gunoiul nu se scoate afară cu o noapte înainte de cinstirea Sfântului Ilie. Gospodina casei trebuie să mimeze că dă cu mătura È™i scoate gunoiul la miezul nopÈ›ii din casă spre afară È™i invers.
Tot în ziua de Sfântul Ilie credincioÈ™ii păstrează o tradiÈ›ie încă de la primele ore ale dimineÈ›ii. Ei merg pe câmp pentru a culege plante de leac, în special busuioc care are menirea de a aduce spor în casă.
Această plantă este pusă la uscat în podurile caselor, sub streÈ™ini sau în cămări. În trecut, pe 20 iulie, oamenii obiÈ™nuiau să adune È™i plante necesare pentru vrăji È™i farmece.
Un alt obicei aminteÈ™te că nu se consumă mere până pe 20 iulie când este cinstit Sfântul Ilie, fiind considerate fructele acestuia. Totodată, merele nu trebuie să se bată unul de altul pentru a nu cădea grindina.