Potrivit cotidianului Pressa din Bulgaria, expertul în domeniul energiei Ilian Vasilev, care are legătură cu activitatea Chevron în Bulgaria, a confirmat informaÅ£ia. Noua strategie a companiei se va concentra pe ţări din Europa Centrală ÅŸi de Est precum Polonia, România ÅŸi Ucraina, care asigură condiÅ£ii favorabile pentru investiÅ£iile riscante ale Chevron, a spus Vasilev, care în trecut a fost ÅŸi ambasadorul ţării sale la Moscova.
În iulie 2011, Chevron a câÅŸtigat o licitaÅ£ie pentru un contract pe cinci ani vizând operaÅ£iuni de prospectare ÅŸi explorare pentru identificarea de gaze de ÅŸist pe un teritoriu de 440.000 de hectare, scrie agenÅ£ia bulgară de ÅŸtiri Novinite. În ianuarie 2012, Parlamentul bulgar a impus un moratoriu asupra explorării pentru gaze de ÅŸist folosind procesul de fracturare hidraulică ÅŸi a blocat astfel activitatea Chevron în Bulgaria.
Potrivit estimărilor agenÅ£iei pentru informaÅ£ie în domeniul energiei din SUA, Bulgaria are resurse potenÅ£iale de gaze de ÅŸist totalizând circa 480 de miliarde de metri cubi ÅŸi 180 de milioane de barili de petrol de ÅŸist.
După ce se va retrage din Bulgaria, compania americană se va axa pe statele din regiune unde SUA au o influenţă politică majoră. Bulgaria a fost acuzată că s-ar afla sub influenÅ£a Moscovei, Rusia fiind printre statele care se opun cel mai mult extinderii Chevron în regiune. Pe de altă parte Washingtonul caută soluÅ£ii alternative pentru a scădea influenÅ£a Rusiei pe piaÅ£a gazului, chiar cu riscul unor dezastre ecologice ÅŸi frământări politice. Dat fiind faptul că proiectele din Bulgaria au fost abandonate, Chevron se va orienta înspre Plonia ÅŸi România, conducerea politică din ambele ţări fiind deschisă colaborării cu SUA, aproape în orice condiÅ£ii. Deasemenea este în discuÅ£ie ÅŸi Ucraina, care în nevoia de aliaÅ£i externi, pe fondul crizei separatiste din estul ţării, este dispusă la concesii majore în faÅ£a Chevron.
În România Chevron a început în luna mai forajul de explorare a gazelor de ÅŸist în comuna vasluiană PungeÅŸti, după cinci luni de la demararea lucrărilor de amenajarea a platformei pe care este amplasată sonda, compania susÅ£inând că lucrările se desfăşoară "într-un mod sigur ÅŸi responsabil faţă de mediul înconjurător".
Lucrările de explorare a gazelor de ÅŸist sunt derulate de Chevron în extravilanul satului vasluian SiliÅŸtea din comuna PungeÅŸti, fiind prima zonă din România unde compania petrolieră a început prospecÅ£iunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenÅ£ionale.
Chevron România mai deÅ£ine alte trei acorduri de mediu în judeÅ£ul Vaslui pentru explorarea gazelor de ÅŸist în localităţile PăltiniÅŸ – BăceÅŸti, Popeni – GăgeÅŸti ÅŸi PuieÅŸti, aminteÅŸte Mediafax. De asemenea, compania petrolieră a mai obÅ£inut, în urmă cu o lună, ÅŸi cea de-a doua autorizaÅ£ie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deÅ£inut la PuieÅŸti.
După ce compania Chevron a obÅ£inut, în 3 octombrie 2013, autorizaÅ£ie de construire pentru amplasarea în judeÅ£ul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de ÅŸist în România, la PungeÅŸti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor. În semn de solidaritate cu aceÅŸtia au mai avut loc la vremea respectivă demonstraÅ£ii ample ÅŸi în marile oraÅŸe din Å£ară.
Gazul de È™ist este un gaz al cărui zăcământ este captiv între plăcile de È™isturi ori în straturile de cărbune È™i aflate la o adâncime mai mare decât zăcămintele de gaz convenÈ›ional. Arderea acestui combustibil este mai ecologică decât a cărbunelui sau petrolului. TotuÈ™i, impactul asupra mediului nu este deloc unul neglijabil. Un singur foraj poate necesita 10 milioane de litri de apă iar substanÈ›ele chimice folosite în procesul de fisurare a rocilor riscă să ajungă în multe cazuri în pânzele freatice È™i să le polueze. Deasemenea există posibilitatea producerii de cutremure în zonele de exploatare.
Mai multe ţări din Europa ÅŸi din lume au interzis exploatarea gazelor de ÅŸist pe teritoriul lor, având în vedere efectele negative asociate acestei tehnologii. În prezent, FranÅ£a ÅŸi Bulgaria au interdicÅ£ii privind fracturarea hidraulică; în Olanda, Irlanda, Danemarca, Luxemburg, Suedia ÅŸi Republica Cehă au fost instituite moratorii contra fracturării, iar în Germania ÅŸi anumite regiuni din Spania ÅŸi ElveÅ£ia fracturarea a fost fie suspendată, fie interzisă. Austria ÅŸi Lituania au înăsprit ÅŸi ele reglementările cu privire la fracturare. Dincolo de Ocean, în SUA, de unde vine Chevronul, Vermont ÅŸi Hawaii au interzis fracturarea pretutindeni pe teritoriul lor, iar în alte 18 state au fost adoptate interdicÅ£ii totale, parÅ£iale sau pe diverse proceduri asociate fracturării hidraulice. Åži în Canada, pe teritoriul anumitor provincii ÅŸi localităţi fracturarea hidraulică a fost interzisă temporar sau definitiv.
Åži în România mai multe comune au încercat să interzică prin Hotărâri de Consiliu Local exploatarea gazelor de ÅŸist. Autorităţile locale au fost însă supuse presiunilor guvernamentale iar hotărârile au fost contestate de prefecÅ£i.
Sursa: FrontPress.ro
