Potrivit cotidianului Pressa din Bulgaria, expertul în domeniul energiei Ilian Vasilev, care are legătură cu activitatea Chevron în Bulgaria, a confirmat informaţia. Noua strategie a companiei se va concentra pe ţări din Europa Centrală şi de Est precum Polonia, România şi Ucraina, care asigură condiţii favorabile pentru investiţiile riscante ale Chevron, a spus Vasilev, care în trecut a fost şi ambasadorul ţării sale la Moscova.
În iulie 2011, Chevron a câştigat o licitaţie pentru un contract pe cinci ani vizând operaţiuni de prospectare şi explorare pentru identificarea de gaze de şist pe un teritoriu de 440.000 de hectare, scrie agenţia bulgară de ştiri Novinite. În ianuarie 2012, Parlamentul bulgar a impus un moratoriu asupra explorării pentru gaze de şist folosind procesul de fracturare hidraulică şi a blocat astfel activitatea Chevron în Bulgaria.
Potrivit estimărilor agenţiei pentru informaţie în domeniul energiei din SUA, Bulgaria are resurse potenţiale de gaze de şist totalizând circa 480 de miliarde de metri cubi şi 180 de milioane de barili de petrol de şist.
După ce se va retrage din Bulgaria, compania americană se va axa pe statele din regiune unde SUA au o influenţă politică majoră. Bulgaria a fost acuzată că s-ar afla sub influenţa Moscovei, Rusia fiind printre statele care se opun cel mai mult extinderii Chevron în regiune. Pe de altă parte Washingtonul caută soluţii alternative pentru a scădea influenţa Rusiei pe piaţa gazului, chiar cu riscul unor dezastre ecologice şi frământări politice. Dat fiind faptul că proiectele din Bulgaria au fost abandonate, Chevron se va orienta înspre Plonia şi România, conducerea politică din ambele ţări fiind deschisă colaborării cu SUA, aproape în orice condiţii. Deasemenea este în discuţie şi Ucraina, care în nevoia de aliaţi externi, pe fondul crizei separatiste din estul ţării, este dispusă la concesii majore în faţa Chevron.
În România Chevron a început în luna mai forajul de explorare a gazelor de şist în comuna vasluiană Pungeşti, după cinci luni de la demararea lucrărilor de amenajarea a platformei pe care este amplasată sonda, compania susţinând că lucrările se desfăşoară "într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul înconjurător".
Lucrările de explorare a gazelor de şist sunt derulate de Chevron în extravilanul satului vasluian Siliştea din comuna Pungeşti, fiind prima zonă din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.
Chevron România mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti, aminteşte Mediafax. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în urmă cu o lună, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deţinut la Puieşti.
După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor. În semn de solidaritate cu aceştia au mai avut loc la vremea respectivă demonstraţii ample şi în marile oraşe din ţară.
Gazul de șist este un gaz al cărui zăcământ este captiv între plăcile de șisturi ori în straturile de cărbune și aflate la o adâncime mai mare decât zăcămintele de gaz convențional. Arderea acestui combustibil este mai ecologică decât a cărbunelui sau petrolului. Totuși, impactul asupra mediului nu este deloc unul neglijabil. Un singur foraj poate necesita 10 milioane de litri de apă iar substanțele chimice folosite în procesul de fisurare a rocilor riscă să ajungă în multe cazuri în pânzele freatice și să le polueze. Deasemenea există posibilitatea producerii de cutremure în zonele de exploatare.
Mai multe ţări din Europa şi din lume au interzis exploatarea gazelor de şist pe teritoriul lor, având în vedere efectele negative asociate acestei tehnologii. În prezent, Franţa şi Bulgaria au interdicţii privind fracturarea hidraulică; în Olanda, Irlanda, Danemarca, Luxemburg, Suedia şi Republica Cehă au fost instituite moratorii contra fracturării, iar în Germania şi anumite regiuni din Spania şi Elveţia fracturarea a fost fie suspendată, fie interzisă. Austria şi Lituania au înăsprit şi ele reglementările cu privire la fracturare. Dincolo de Ocean, în SUA, de unde vine Chevronul, Vermont şi Hawaii au interzis fracturarea pretutindeni pe teritoriul lor, iar în alte 18 state au fost adoptate interdicţii totale, parţiale sau pe diverse proceduri asociate fracturării hidraulice. Şi în Canada, pe teritoriul anumitor provincii şi localităţi fracturarea hidraulică a fost interzisă temporar sau definitiv.
Şi în România mai multe comune au încercat să interzică prin Hotărâri de Consiliu Local exploatarea gazelor de şist. Autorităţile locale au fost însă supuse presiunilor guvernamentale iar hotărârile au fost contestate de prefecţi.
Sursa: FrontPress.ro
