Criza financiară a fost resimÅ£ită din plin în România în ultimul an, însă nu a avut aceeaÅŸi intensitate pentru toÅ£i. Cei care lucrează la stat au fost printre "fericiÅ£ii" care nu au suferit prea mult, în comparaÅ£ie cu angajaÅ£ii din privat, atât din punct de vedere financiar, cât ÅŸi din privinÅ£a unui loc de muncă. Cel puÅ£in până în prezent.
"PrivaÅ£ii au recurs rapid la ajustări ale bugetelor de salarii ÅŸi chiar la disponibilizări masive ÅŸi la fel primele ÅŸi bonusurile de performanţă au scăzut în mod natural pentru că volumul de muncă ÅŸi de contracte a fost mult mai redus, iar statul abia la un an ÅŸi trei - patru luni de la izbucnirea crizei a început să ia primele măsuri, să reducă din sporurile mai ciudate ale adminsitraÅ£iei locale ÅŸi să îÅŸi pună problema unor disponibilizări. În afară de CFR, care este un caz special, statul abia după un an a început să îÅŸi pună această problemă ÅŸi încă nu a acÅ£ionat decisiv", crede analistul economic Radu Limpede.
"Până în momentul de faţă este evident că cei din sectorul privat au pierdut mai mult. Acolo s-au produs cele mai mari ajustări, au fost licenÅ£ieri ÅŸi s-au scăzut salariile" a spus analistul economic Aurelian Dochia.
Chiar ÅŸi statisticile îi susÅ£in pe analiÅŸti. Potrivit AgenÅ£iei NaÅ£ionale pentru Ocuparea ForÅ£ei de Muncă, la sfârÅŸitul lui martie 2010, în România erau 765.285 de ÅŸomeri, iar dintre aceÅŸtia 623.518 erau din sectorul privat, adică 81% din totalul oamenilor rămaÅŸi fără un loc de muncă. Åži cu toate acestea, tot reprezentanÅ£ii sectorului bugetar ies în stradă ÅŸi se declară nemulÅ£umiÅ£i de o posibilă diminuare a salariilor. "Bugetarii protestează pentru că o să li se reducă anumite sporuri, nu pentru că li s-au redus. Nimeni nu spune adevărul, pentru că nu li s-au redus salariile", a spus analistul economic Ilie Åžerbănescu.
